Salonul „Armonii de toamnă” al Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Galați a fost miercuri, 15 octombrie, gazda unui eveniment literar de excepție - lansarea a două antologii de poezie, care aduc în prim-plan atât diversitatea culturală, cât și continuitatea creației lirice din spațiul românesc.
„Astăzi este o zi deosebită. Un regal de poezie. Un regal de poezie pentru că peste 50 de autori de poezie se vor prezenta astăzi, fie direct, personal, în cadrul acestei întâlniri, fie prin cărțile pe care le lansează astăzi”, și-a început discursul moderatorul Ghiță Nazare, dând tonul unei zile dedicate cuvântului scris și emoției artistice.
Prima carte prezentată a fost „Păsări şi zei, de la Dunăre, la Adriatică”, o antologie de versuri semnate de 51 de poeți din zona Dunării de Jos - Brăila, Galați și Tecuci - publicată în limbile română și albaneză. Volumul, apărut la Editura „Axis Libri” a Bibliotecii Județene „V.A. Urechia”, este coordonat de Elsa Stavro, care a realizat și traducerea în limba albaneză, și de Adi George Secară.
„Da, sunt două cărți care, mie, ca editor, îmi aduc o bucurie mare de tot, o bucurie din aceea mai ciudată, dacă vreți, sau mai neobișnuită, sau aproape nefirească. Cele două cărți de astăzi, pentru mine, reprezintă într-adevăr niște împliniri”, a mărturisit Adi George Secară, vizibil emoționat de rodul muncii sale editoriale.
La rândul său, Elsa Stavro a vorbit despre provocările traducerii poetice și despre echilibrul fin dintre fidelitate și expresivitate: „Eu nu vreau să vă plictisesc vorbind despre procesul traducerii. Voiam doar să subliniez, ca scriitori sau poeți, avem libertatea absolută de a folosi orice cuvânt ni se pare că se potrivește cel mai bine cu ceea ce gândim. Ca traducători, de multe ori suntem limitați la folosirea unei singure nuanțe a unui cuvânt pentru a nu deforma intenția autorului, pentru a nu interveni în muzicalitatea sau ritmul poeziei, având în vedere că sunt poezii cu vers alb, fără rimă. Așa că, da, ca traducător, aceasta a fost provocarea cea mare.”
Adi George Secară a anunțat, totodată, că proiectul nu se va opri aici: „Istoric, momentul ăsta este important și pentru că oarecum trecem deja la volumul al doilea. Să dea Dumnezeu să fim sănătoși, teoretic ar fi vreo zece volume, la care Elsa a promis să devină cea mai bună ambasadoare a literaturii române în Albania.”
De altfel, către Elsa Stavro s-au îndreptat mulţumirile pentru traducere din partea scriitoarei şi jurnalistei Katia Nanu, atât în nume personal, cât şi din partea unei alte autoare cuprinse în antologie, Alina Comşa Durbacă, întrucât, cu îndemnul să se aplece, în viitor, şi către proză.
Cea de-a doua carte prezentată publicului a fost „Jurnalul unui fir de păpădie. Antologie poetică (2000-2025)” de Săndel Stamate, publicată la Editura „Eikon” din București. Poetul, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Galați-Brăila, a fost prezentat de profesorul Ghiță Nazare, care i-a subliniat parcursul artistic: „Debutează și colaborează la diferite publicații încă din 1965, de când avea frumoasa vârstă de 18 ani. Au trecut câțiva ani de atunci, nu prea mulți, și astăzi este tânăr alături de noi. Este prezent în mai multe antologii de poezie, a obținut numeroase premii și diplome, printre care Premiul "Constant Tonegaru", Premiul pentru Poezie în 2016, Diploma de Excelență la Festivalul "Costache Conachi" de la Tecuci și Premiul de Poezie al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Sud-Est. Are mai multe cărți publicate, aceasta fiind a șaptea.”
Despre volumul poetului, profesorul Cătălin Enică, de la Universitatea „Dunărea de Jos”, a spus: „Am spus că e florilegiu, într-adevăr domnul Stamate a cules aici probabil chintesența operei sale. Eu mă bucur că dumnealui a intitulat acest volum într-un chip foarte modest - „Jurnalul unui fir de păpădie” - pentru că este o antifrază aici. Nu este un fir de păpădie ce ne-a lăsat dumnealui, putem spune că ne-a lăsat o moștenire poetică de substanță. Asta înseamnă o antologie: ne rămâne tuturor.”
Profesorul Enică a completat cu o analiză fină a stilului poetului: „Eu aș spune că dumnealui este în căutarea perfectului simplu. De ce? Pentru că nu vrea să fie totul bombastic, nu vrea să fie flamboiant, nu vrea să fie excesiv. Este așezat, cald, echilibrat, dar în același timp edificator. Sunt poeme foarte scurte, spuneam, concentrate, multe de tip haiku.”
Cu ocazia lansării antologiilor, a fost prezentat și numărul 33 (trimestrul III) al revistei „Armonii de toamnă”, publicația Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Galați, care reunește creații literare semnate de autori locali și colaboratori din țară și din străinătate.
Evenimentul s-a încheiat într-o atmosferă caldă, de prietenie și efervescență culturală. Poeții, traducătorii și criticii prezenți au demonstrat că poezia, indiferent de limbă sau spațiu, rămâne o punte între oameni și o formă vie de dialog între culturi.
