Așa cum ne-am obișnuit de foarte multă vreme, fiecare lansare de carte de la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) din Galați reprezintă pentru noi, împătimiții de lectură care frecventăm cu asiduitate Salonul Cultural „Armonii de toamnă”, un eveniment pe care-l trăim intens. Iar, dacă acest lucru se petrece înainte de Crăciun, întâlnirea este cu atât mai bogată în semnificații și sentimente puternice: mai trece un an fructuos, marcat de multe apariții editoriale semnificative, de confirmări ale valorii literare, în cazul unor scriitori consacrați, de succes „la prima vedere”, pentru debutanți, de comentarii avizate și impresii culturale mereu proaspete și incitante.
Este un nou eveniment „drag sufletului”, cum remarcă încă de la început prof. Ghiță Nazare, moderatorul activității, ospitalierul organizator și mentorul talentelor de toate vârstele. Într-o atmosferă de artă autentică, programul propus își dezvăluie tematica diversă: expoziția de pictură, muzică, teatru și poezie, într-un cumul de forme ale frumosului, exprimat în diferite moduri, care de care mai tentante.
Ies la rampă autori consacrați. Georgeta Muscă-Oană se pregătește, prin cea de-a douăzeci și patra sa carte, să atingă un reper de prolificitate râvnit de oricare autor. Opera sa, deja foarte cunoscută, constă, în afară de volume, în numeroase colaborări la reviste literare de anvergură națională. A primit, de-a lungul vremii, numeroase premii literare și distincții, ca urmare a participării la concursuri și festivaluri de poezie. Numeroși critici i-au apreciat la superlativ sensibilitatea artistică și capacitatea de a transpune în versuri trăiri profunde şi experiențe vitale. Acum ne oferă două cărți de versuri, „Curge-n fibre răsăritul” și „Chemarea satelor”, apărute la Editura "StudIS", Iași, 2025.
Reputatul actor Vlad Vasiliu, aflat la jubileul prodigioasei sale cariere, este el însuși un personaj complex, absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale”, format în colective prestigioase, precum cel de la Teatrul Mic și Teatrul de Stat din Valea Jiului, și consacrat la Teatrul Dramatic „Fani Tardini” din Galați. Și-a împletit impresionanta prestație scenică, de actor, autor, regizor, cu misiuni culturale și activități sociale marcante, printre care cele de inspector la Inspectoratul Județean de cultură și director al Centrului Cultural. Azi ne pune în față volumul autobiografic „Răsfoindu-mi anii. Impudic cu pudoare”, scos la Editura "Boema", Galați, 2025. „Ceea ce vei citi - îi comunică prevăzător, într-un cuvânt-înainte, cititorului - sunt însemnări plăsmuite în timp. De câte ori le citesc, îmi vine să mai adaug câte ceva...”
Primul referent al cărților nou apărute este poeta, prozatoarea și eseista Cezarina Adamescu, căreia Georgeta Muscă-Oană îi confirmă prin noile apariții editoriale calități pe care i le cunoaște deja, prolificitate și diversitate, o generoasă dăruire către toate categoriile de cititori, de la poezia cu filon folcloric, la literatura pentru copii, rigoarea clasică a metricii și sensibilitatea ieșită din comun a „versului înlăcrimat.” O consideră „voce singulară, a trăirilor profunde”, distingându-se în peisajul liricii actuale prin păstrarea tradiției, prin chemarea profundă a vocii străbunilor ca izvor perpetuu de inspirație. În acest univers, poemele sunt „mici bijuterii spirituale, în care înflorește credința și speranța. Și, pentru a-și susține argumentele, citează mult din ambele volume, „Te simt aproape”, „Viorile speranței”, „Privirea mamei”, „Să nu uiți limba română!” etc. Edificatoare, ca substanță, este întoarcerea la sorginte, în memoria înaintașilor, la simbolistica locurilor natale, bisericuța din sat, casa părintească, la gesturile simple devenite icoane ale trecutului: „Pe prispă tata își așază brâul.”
Pentru confirmarea spuselor ei, urmează un moment poetic; autoarea își recită versurile în dialog cu actorul Vlad Vasiliu, ceea ce emoționează profund auditoriul și stârnește, repetat, ropote de aplauze. În același intermezzo, cunoscutul cantautor Marin Oanea interpretează o melodie proprie dedicată Dunării, pe versuri ale aceleiași autoare. Pentru minute întregi, sala bibliotecii CARP este cuprinsă de o dulce armonie, versuri și muzică, interpretate cu talent și trăire intensă!
Scriitoarea și publicista Violeta Ionescu apreciază, de asemenea, sensibilitatea Georgetei Muscă-Oană, din poezia căreia citește pasaje semnificative. Apoi se concentrează pe analiza operei lui Vlad Vasiliu, autor ajuns la a noua carte, binecunoscut ca actor, ca participant la evenimente capitale, culturale, artistice, literare și sociale, ale orașului nostru, dar nu mai puțin ca scriitor, cu cinci volume de teatru, cu proză și memorialistică. Iată-l ajuns la o „carte de căpătâi”, scrisă cu pasiune și emoție, pentru că în cuprinsul său se regăsesc amintirile din copilărie, din tinerețe, de la maturitate și până astăzi. În cartea „Răsfoindu-mi anii. Impudic cu pudoare”, descoperim un alt Vlad Vasiliu, deschis total, fără secrete, care are curajul să-și amintească și evenimente mai puțin plăcute din existența sa. Dintre paginile rememorate, Violeta Ionescu se oprește la acelea în care sunt evocate, cu emoție, personalități dispărute, precum Dan Plăeșu, autorul unor piese memorabile puse în scenă de Teatrul Dramatic: „Octombrie cu ghiocei”, „Semnat indescifrabil Mitică” etc. Textul, foarte dens, redescoperă persoane pe care autorul le-a cunoscut, cu chipul și caracterul fiecăruia, mari regizori, mari actori, oameni de cultură, în momente considerate definitorii pentru formarea personalității sale. Invitat să iasă la rampă de un nou intermezzo muzical semnat Marin Oanea, „O, biet actor!/ (...) Viața e un teatru trist...”, Vlad Vasiliu recunoaște emoționat că apariția cărții sale a fost grăbită de două aniversări capitale, 75 de ani de la înființarea Teatrului Dramatic și, pentru el, 50 de ani de activitate artistică la Galaţi.
Interesul suscitat de cărțile celor doi autori s-a manifestat printr-o serie de intervenții făcute în completarea recenziilor anunțate. Katia Nanu remarcă faptul că volumul lui Vlad Vasiliu reprezintă mult mai mult decât s-a desprins din comentarii. Prezentarea meticuloasă, cu multă seriozitate și în spiritul unei asumări totale a evenimentelor relatate, oferă garanția unei realizări excepționale, în care autorul este și personaj, iar actorul trebuie să regizeze întregul spectacol narativ. Cartea este cursivă, caldă, are umor și chiar autocritică. Iar viața este pusă pe masă așa cum e ea.
Subsemnatul apreciază că, „dacă acceptăm ideea că poezia este o sumă de limbaje poetice, atunci Georgeta Muscă-Oană se revendică din acela care cântă tradiția, pătimirea și credința, prețuirea limbii române și a tot ce este autentic românesc, într-o mostră de patriotism autentic, nedisimulat, necosmetizat, neîngrădit în vreo formulă prestabilită. Glasul lăuntric al poetei e liber să se ridice și să se consume în flacăra trăirii sale proprii.” Au mai avut intervenții apreciative, laudative, Coca Coralia Drăgan, Toader Buhăescu, Veronica Popescu, Vasile Manole și Năstase Marin.
După un nou interludiu muzical oferit de Marin Oanea pe versurile unor membri ai Salonului (Coca Coralia Drăgan, Ionel Rusu), le vine rândul autorilor să vorbească. Georgeta Muscă-Oană le mulțumește din suflet celor care, prin aprecierile lor, i-au stimulat încrederea și dorința de a scrie în continuare. Vlad Vasiliu, la rândul său, mărturisește: „Mi-am iubit părinții foarte mult. Au fost educatorii mei desăvârșiți și generoși. Eu, actorul de astăzi, le datorez recunoștință în primul rând lor. Peste un an, promit că vă voi pune în față continuarea prezentului volum. Și nu uitați: actorul trăiește numai prin dumneavoastră!”
La final, amfitrionul, Ghiță Nazare, ne-a mulțumit pentru toate participările și afirmările cutural-artistice de peste an. În mod deosebit, îi felicită pe Georgeta Muscă-Oană, pe Vlad Vasiliu și pe Marin Oanea, cărora le înmânează Diplomele de Excelență, ca reprezentant al Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor, al Salonului Cultural „Armonii de toamnă” și al revistei omonime.
