Biserica ”Sfinţii Trei Ierarhi” din cartierul gălăţean Mazepa II se înscrie în categoria locaşurilor de rezistenţă care au ţinut candela aprinsă în vremuri de restrişte. Resfinţită în cadrul celei de-a XX-a ediţii a Sărbătorilor Andreiene din Anul Domnului 2012, istoria bisericii este şi veche şi nouă. Astăzi aici se roagă şi lucrează o triadă de preoţi: părintele paroh Lucian Petroaia, consilier eparhial, pr. Ionel Rotaru, consilier eparhial şi părintele Petrică Gheorghe.
Zidită într-un cartier de pescari
Resfinţită în 28 noiembrie de Înalt Prea Sfinţitul Părinte Casian al Dunării de Jos, însoţit de Înalt Prea Sfinţitul Dionisie, Mitropolit de Corint, biserica a înscris o pagină de istorie nouă. S-a înnoit în duh şi a primit doi Ocrotitori; pe Cuviosul Patapie şi pe Sfântul Luca al Crimeii, Sfinţi ale căror moaşte au fost aduse la închinare zilele acestea la Galaţi. Biserica din Mazepa II a fost ridicată între anii 1867-1871, în acest fost cartier de pescari, pe un loc mai vechi, ne explică părintele Lucian. Pisania bisericii dă mărturie că această zidire a fost sfinţită prima dată în 28 septembrie 1886, de Episcopul Iosif Gheorghian al Dunării de Jos. Dar definitivarea bisericii a trenat ani buni. "Abia în 1905 a fost realizată catapeteasma şi tot atunci a fost făcută prima pictură în ulei. Un an mai târziu, în vremea păstoririi părintelui Alexandru Vârtosu, cu binecuvântarea Episcopului Pimen Georgescu, a fost adăugat pridvorul, pe latura sudică a bisericii. În 1911, a fost ridicat turnul clopotniţă", adaugă părintele.
Rezidire în vremea comunistă
Dar, ca orice zidire materială şi aceasta a suferit de pe urma trecerii timpului, a daunelor provocate de bombardamentele din cel de-al II-lea Război Mondial. A "contribuit" şi terenul nesigur din loess care a accentuat degradarea zidirii. Aşa se face că, în plină eră ateistă, în anul 1969, în vremea păstoririi Vlădicăi Antim Nica, au fost demarate lucrări de restaurare. A fost nevoie de alţi zece ani pentru ca lucrarea să fie împlinită. Părintele Emanoil Hogaş a început restaurarea, a continuat-o preotul Vladimir Spiceacu şi a fost definitivată de părintele Gheorghe Ciocănel. În acea vreme, au fost făcute lucrări la acoperiş, au fost puse tencuielile exterioare. Tot în această perioadă a fost realizată pictura de către zugravul Vasile Caraman, în tehnica ”fresco”. Aşa se face că în 25 septembrie 1978, locaşul a fost resfinţit a doua oară.
Din 2002, restaurată din temelii
Din anul 2002, odată cu venirea la Biserica "Sfinţii Trei Ierarhi" a părintelui Lucian Petroaia, cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Părinte Casian al Dunării de Jos, bătrânul locaş a intrat într-un solid program de restaurare. Zidăria suferea din plin. Biserica a fost consolidată din temelii, pentru ca încet, încet, să fie restaurate şi faţadele. Au fost rezolvate problemele legate de acoperiş, acum locaşul fiind învelit cu tablă de cupru. Între anii 2007-2008, pictorul Sandu Stoleru a înnoit pictura realizată de înaintaşul său Vasile Caraman. În paralel, în ultimii ani, la Biserica "Sfinţilor Trei Ierarhi" s-au desfăşurat şi alte şantiere; cel de la capela mortuară şi, în ultimii doi ani, cel de ridicare a aşezământului filantropic, acum încă în construcţie. Un program aparte se desfăşoară aici în privinţa educării copiilor şi tinerilor în spiritul credinţei strămoşeşti şi al tradiţiei. Dar cea mai straşnică lucrare a slujitorilor de la Biserica "Sfinţilor Trei Ierarhi" este cea de restaurare a Bisericii vii, observa Arhiereul locului, la resfinţirea din acest an.
