„(...) Bravo tăticu’ mai dă şi masa asta! Mai dă şi casa asta, cum să nu?! Ai să câştigi, pune tot aici, că doar eşti bărbat! Ce-l mai îndemnau clipele, ce-l mai îndemnau... Să nu uite nimeni cât de pătimaş mai juca. Şi nimeni n-a uitat.
Aşa trebuia, să rămân în neputinţa mea şi să nu mă înham cu tine când am văzut că eşti pasionat de interjecţii şi sărituri în gol. De când ai zis ah-ul îla clocotit şi m-ai privit ca pe o culme gata s-o urci, gâfâind şi cântând munteneşte. În codrul verde nu se mai vedea nici umbra, iar tu... nu te mai opreai deloc.
Strigam de-i trezeam şi pe cei care erau deja treji, numai tu credeai că petrecem cum alţii nu.
Dar eu vroiam să te opreşti.
Era ultima carte, toţi râdeau şi era ultima.”
(Ana Maria Panagatos – Sărind în gol)
„Am simţit unele sincope lirice - în sensul că unele poeme sunt împlinite liric, rotunde – iar în altele se întâlnesc firescul şi colocvialul, ceea ce duce la o şchiopătare a poemelor; are şi realizări notabile; foloseşte termeni consacraţi într-un ton echilibrat şi un răspuns liric adecvat, fără să fie bombastică sau artificială, unele sunt chiar realizări de excepţie; imaginile nu sunt sofisticate, distanţa între ceea ce şi-a propus şi ceea ce realizează nu s-a acoperit întru totul – şi asta, pentru că nu şi-a propus o temă.” (Stela Iorga)
„O poezie publicabilă; poemele au ceva memorabil, dar par şi fireşti; sunt inedite, pare o voce aparte; poezia este chiar şi acolo unde textele se vor proză; ziceri simple, frumoase, cu multă încărcătură, cu multă sinceritate şi emoţionante; nu par confecţionate; proza este cinstită şi frumoasă, cu trimiteri în mai multe direcţii.” (Victor Cilincă)
„În orice text – din cele prezentate – există zone/ expresii de umplutură care, odată îndepărtate, rămâne ceva sau nu; poate, un singur vers; are unele pasaje destul de greoaie şi nişte enunţuri uşor banale; textele nu au trecut examenul – să mai vină şi la toamnă.” (Octavian Miclescu)
„Poemele au un anumit nivel şi claritate şi un retorism inutil; patetismul este cu o notă mai sus decât ar trebui; i-ar trebui un pic de detaşare şi autoironie/ umor; i-aş recomanda lecturi mai diverse şi mai largi – dincolo de literatura gălăţeană.” (a.g. secară)
„Texte reuşite; are simplitate, autenticitate, sinceritate şi naturaleţe; au o căldură /calinitate măsurată, nu sunt tensiuni bruşte, deranjante; texte de stare, fără a miza pe efecte speciale; are un dialog cu sine, tinde spre interiorizare.” (Cristina Dobreanu)
„O poezie în care am remarcat şi idee, şi imagine – dar i-ar mai trebui puţină culoare; sentimentele – expuse cam brut şi cam banal; în fragmentele de proză, am găsit o oarecare lipsă de cursivitate.” (Marius Grama)
„Acolo unde se joacă, pare mai interesantă; să evite truismele care-i închid orizontul; există un filon care trebuie exploatat.” (Andrei Velea)
„Un lirism desuet; poemele au simplism şi nu simplitate; în proză, stă mai bine.” (Anca Şerban)
„Proza este de un realism dur; are feminitate şi firesc.” (Gelu Ghemiş)
Ion Avram
Astăzi, la ora 18,00, la sediul cotidianului Viaţa Liberă, citeşte Ioana Andrada Tudorie.
