Hotarul antic al civilizaţiei romane poate deveni un punct de atracţie pentru turişti
Peste 100 de elevi de la Şcolile nr. 41, 9, Liceul cu Program Sportiv, Liceul „Dunărea” din Galaţi, studenţi de la Universităţile „Dunărea de Jos” şi „Danubius”, precum şi elevi de la şcolile din comunele Braniştea şi Tuluceşti au fost, joi, la propriu, pe val. Mai exact, pe Valul lui Traian - sistemul de apărare ridicat de romani la graniţa imperiului, în prima jumătate a secolului I după Hristos, devenit astăzi monument istoric de importanţă naţională (categorie A), într-o acţiune de promovare organizată de Direcţia Judeţeană pentru Cultură, în colaborare cu primăriile comunelor Braniştea şi Tuluceşti, cu prilejul Zilei Internaţionale a Monumentelor şi Siturilor Istorice.
În cadrul proiectului „Valul lui Traian - hotarul antic al civilizaţiei romane la Galaţi”, tinerii au mers câţiva kilometri la pas pe cele două extremităţi ale Valului, respectiv în localitatea Traian, din comuna Braniştea şi în comuna Tuluceşti, în apropierea pădurii Gârboavele, primind suveniruri din partea organizatorilor: tricouri inscripţionate cu textul „Am mers pe Valul lui Traian”, câte o cană de ceramică de Braniştea, pliante şi monografii ale comunei Tuluceşti.
Cu o lungime de 23,5 kilometri, Valul lui Traian avea forma unui arc de cerc (arcuirea fiind centrată pe castrul roman de la Bărboşi-Tirighina), capătul de vest fiind în apropierea satului Şerbeştii Vechi, din comuna Şendreni, în apropierea Siretului, iar cel de est la marginea localităţii Tuluceşti, în partea nordică a Lacului Brateş. Valul era format dintr-un şanţ larg de 16 metri în partea superioară şi 4 metri în partea inferioară, cu o adâncime de 5-6 metri, şanţ poziţionat la nord de val, după care urma valul de pământ (întărit cu pietre şi palisade de lemn) înalt de 8 metri, cu o lăţime între 10 şi 20 de metri. Cătălin Negoiţă şi Marius Mitrof, de la Direcţia pentru Cultură, le-au oferit celor prezenţi date foarte interesante despre istoricul Valului, dar şi despre modul de viaţă al romanilor. „Această bucată de pământ e un capăt de lume: pe vremea romanilor, aici se termina lumea civilizată, aici se termina Imperiul Roman şi dincolo de el începea barbaricum, lumea necunoscută. Într-un mod ciudat, tot aici, la Galaţi, astăzi este capătul lumii civilizate de astăzi, al Uniunii Europene”, a spus Cătălin Negoiţă. Marian Adamache, primarul din Braniştea, şi Petrică Bratu, primarul din Tuluceşti, şi-au exprimat convingerea că vor găsi sprijin din partea autorităţilor astfel încât „acest obiectiv turistic să nu fie vizitat o dată la 20 de ani. El trebuie introdus într-un circuit turistic, astfel încât să devină un punct de atracţie”, au spus cei doi edili.
„Acest val nu a fost construit de soldaţii din vremea Împăratului Traian, ci mai înainte, în prima jumătate a secolului I, deoarece confluenţa Siretului cu Dunărea era o zonă de interes pentru Imperiul Roman, care asigura atât accesul spre nord, pe valea Siretului, cât şi ieşirea la mare, la Pontus Euxinus. Ridicarea Valului a continuat apoi, după cucerirea romană a Daciei, când s-au construit atât Castrul Roman de la Tirighina, în vremea împăratului Traian, cât şi aşezarea romană de la Şendreni”, a declarat Marius Mitrof, răspunzând astfel la întrebarea: cât de vechi este Valul lui Traian?
Toţi participanţii la acţiune au plecat acasă mulţumiţi, cu amintiri palpabile de la excursie şi cu speranţa că autorităţile locale vor susţine ideea promovării Valului lui Traian.
