(poem în pielea lui)
Moto: Dragul meu eu, ştii sigur că pot trăi fără tine;
după cum, de asemenea, ştii că nu pot trăi fără tine;
dar a venit vremea să lămurim lucrurile:
pieri definitiv din viaţa mea! (Paul Brunton)
Intru-n oglindă, sunt în pielea lui,
cel fără eu şi cel al nimănui…
Mă uit la cel cu eu, la cel cu stea
şi care urlă: sunt în pielea mea,
sunt zeul tău, pierdutule-n oglinzi,
nu ai nimic şi nu poţi să mă vinzi,
eşti zero, eşti soldat nenorocit,
ai treptuit un munte de granit
să-ţi fie drum uşor până la ea,
femeia fără eu şi fără stea,
femeia care zici că te-a iubit,
dar eşti banal şi prost ca un chibrit,
ai refuzat să stai în pielea mea,
deşteptule cu iz de tinichea,
eu sunt suflat şi uns cu Ag şi Au,
sunt Macedon, Ahile, Menelau,
sunt Hitler, Stalin, Cezar, Hanibal,
am pus la punct căderea e pe cal,
am eu, sunt Dumnezeu, sunt Infinit…
gata, rămâi acolo, nu-ţi deschid!
Stau în oglindă, stau în pielea lui,
cel fără eu şi cel al nimănui,
mai sap o treaptă, şi mai tac mereu,
şi nu duc dorul dragului meu eu!