Cel mai mare şi mai rapid vapor din perioada Germaniei naziste, "Cap Arcona", cunoscut şi ca "Titanicul nazist", datorită rolului său în propaganda celui de-Al III-lea Reich, a servit iniţial, timp de 13 ani, ca mijloc de transport pentru vedete şi persoane publice, străbătând ruta Hamburg - America de Sud. În 1945, a evacuat, din calea Armatei Roşii, peste 25.000 de soldaţi germani, aflaţi în Prusia răsăriteană.
"Cap Arcona" a fost construit de către nemţi, după modelul Titanicului, în 1927. Vasul, rechiziţionat de către marina nazistă în 1940, a staţionat pe coasta poloneză şi a fost folosit drept navă de cazare sau cazarmă temporară.
În momentul în care planurile de invadare a Marii Britanii au eşuat, Adolf Hitler a început o campanie de propagandă agresivă. "Cap Arcona" a fost folosit pentru a filma o versiune în limba germană a Titanicului. Proiectul i-a fost atribuit, bineînţeles, lui Joseph Goebbels.
La începutul anului 1945, aliaţii se apropiau din ce în ce mai mult de Germania, iar misiunea vaporului a fost schimbată. "Operaţiunea Hannibal" a constat într-un plan de evacuare maritimă a nemţilor din teritoriile ocupate de nazişti, precum Polonia. "Cap Arcona" a reuşit astfel să salveze mii de oameni din calea Armatei Roşii.
În condiţiile în care finalul războiului se apropia, mii de supravieţuitori ai lagărelor de concentrare au fost urcaţi pe vapor, în Golful Lubeck, din sudul Mării Baltice. Pe vas au urcat şi peste 1.000 de nemţi, gărzi SS şi un echipaj suplimentar. Când "Cap Arcona" a ajuns în larg, un escadron de bombardiere britanice Typhoon a deschis focul. Vasul a ars şi s-a scufundat încet, pe parcursul a câtorva ore. Din cei 5.000 de prizonieri, doar 350 au scăpat cu viaţă. Sursa: historia.ro
