Unul dintre cele mai vizitate aşezăminte monahale din ţară este, de Adormirea Maicii Domnului, Mănăstirea Nicula din judeţul Cluj. Mii de credincioşi din judeţele limitrofe, dar nu numai, vin aici să se închine Icoanei făcătoare de minuni a Sfintei Maria.
La Nicula, mănăstirea este imensă. Chiar lângă poartă, în partea stângă, se afla o biserică de lemn din secolul al XVIII-lea. A fost adusă din satul Ip, ca să înlocuiască vechea biserică de lemn a mănăstirii, mistuită într-un incendiu, în 1974. Bisericuţa de lemn este înconjurată în fiecare an, în coate şi genunchi, de sute de pelerini care speră ca aceste acte de penitenţă să le aducă iertarea păcatelor.
După bisericuţa din lemn, tot pe stânga, se află o parte dintre camerele de oaspeţi ale mănăstirii, iar în spate sunt dependinţele, precum şi conacul mitropolitului Bartolomeu Anania, ierarhul ortodox al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. Se pare că înaltul ierarh a tradus aici Biblia.
Pe partea dreaptă a curţii se află o biserică din cărămidă, înălţată de episcopii greco-catolici ai Gherlei, pentru folosinţa călugărilor din Ordinul Sfântului Vasile cel Mare. În spate se află o a treia biserică, cu trei turle, iar lângă ea sunt chiliile călugărilor. Biserica veche de zid se afla la marginea unui amfiteatru natural, unde pelerinii stau în fiecare an, şi câte trei zile.
Icoana făcătoare de minuni
Românii merg la Nicula să se închine unei icoane a Fecioarei Maria cu Pruncul Isus, pictată de preotul Luca din Iclod. Documentele din arhiva armatei austriece atestă faptul că icoana ar fi lăcrimat în anul 1699, iar de atunci are faima că este făcătoare de minuni. Tradiţia pelerinajului de la Nicula nu a putut fi zdruncinată nici de instalarea comunismului.
Dar istoria icoanei şi a mănăstirii este una zbuciumată. Mai întâi, icoana a fost luată din biserica din sat de către stăpânul domeniului, contele Kornis. Sătenii s-au plâns autorităţilor austriece şi au deschis un proces. Mai mult, au ajuns până la Viena, unde a fost dusă şi examinată icoana făcătoare de minuni. Ea a fost expusă cu cinste în catedrala Sfântul Ştefan din capitala imperiului. Împăratul austriac a decis ca icoana să fie expusă într-o biserică la marginea satului, unde să poată fi venerată de toţi ardelenii, indiferent de credinţă ori de naţie.
În 1948, când biserica greco-catolică a fost interzisă, ansamblul monahal a fost dat Bisericii Ortodoxe, care îl foloseşte şi în prezent. Biserica Greco-Catolică susţine însă că Mănăstirea Nicula îi aparţine de drept. Dincolo de aceste aspecte, locul sfânt atrage, din an în an, mai mulţi pelerini. Ieri noapte, conform unor surse din interiorul mănăstirii, erau aşteptaţi la Nicula circa 200.000 de oameni.
În fotografie, icoana făcătoare de minuni de la Mănăstirea Nicula, Cluj
