Ion Zimbru

Ion Zimbru

Vreme de Ploaie (buletin meteorologic)

Marți, 06 Mai 2014 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Bună dimineaţa, doamna mea Vreme de Ploaie, intră în ogradă şi hai în grădină... eu sunt micul Senin şi am Secetă exemplară, tu eşti foarte frumoasă înnourată, semeni leit cu o Femeie de Apă, care cutreieră tot cerul şi tot pământul călare pe curcubee drepte şi strâmbe, care face curat pentru Adam şi Eva, pentru acest Amin şi pentru această Amină! Hai, umple-mi văzduhul, fulgeră şi tună, bucură-mi greierii prăfuiţi şi trişti... eu n-am să spun că n-ai fost ...

Zgomot, mâncărime şi lehamite fără cusur (III)

Marți, 06 Mai 2014 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Sigur că da! Americanii sunt pe Lună, gălăţenii aşteaptă să se întunece de noapte şi să se uite în sus, poate-i plin satelitul natural, şi poate-i senin, şi poate-i văd pe yankeii temerari cum sunt de şase ori mai uşori decât aici, pe mărgica de lut! Iar eu, nemernicul şi nevrednicul acestui eveniment, nu ştiu cum să fac şi cum să dreg, nu ştiu ce metodă să folosesc şi să scap de pârdalnica mâncărime! Mi s-a mai întâmplat asemenea păţanie, dar nu în public, n ...

NiÅŸte cai (despre oameni)

Luni, 05 Mai 2014 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Vin nişte cai...(la noapte!)...din largurile zării... (cai fără şauă, singuri, şi spăimântaţi, şi trişti)... caută om(blândeţe)ovăz mai acătării... au fost jucaţi la zaruri, la pietre şi arişti, au fost loviţi cu biciul şi ghioaga şi sudalma, cu foamea şi cu setea, cu vorbe în blestem... dar nici o mângâiere cu ochii şi cu palma... doar tributari durerii şi sclavi lui dracu-ghem!   Gata...(suntem la noapte! vin caii!)...hai afară, cu pâine şi cu sare, cu lacrimi ...

Zgomot, mâncărime şi lehamite fără cusur (II)

Luni, 05 Mai 2014 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Cum spuneam în ziarul de ieri, sunt Toader naimaD, locuiesc lângă strada Frunzei...şi, din când în când şi din ce în ce mai rar, mă plimb prin Noul Oraş/Galaţi. Mă plimb să văd unde, de unde, până unde încotro, de ce şi pentru ce...cum evoluează o populaţie scăpată de sub control pământesc şi ceresc, la ce înălţime-i triumfătoare gregaritatea...şi ce se mai poate face pentru re/instituirea individualităţii. Nu?...Sigur că da! Iată, reuşesc să trec strada pe z ...

Zgomot, mâncărime şi lehamite fără cusur (I)

Vineri, 02 Mai 2014 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Bună ziua. Mă numesc Toader animaD, am domiciliu in/stabil pe strada Frunzei. Spun in/stabil deoarece, odată şi odată, vorba cântecului uitat pe nedrept, "păsărică, mută-ţi cuibul şi te du!"...în marele Dormitor subteran. Nu?...Sigur că da! De carieră, sunt ofiţer/marinar de apă dulce, de apă sărată, de apă plată, de apă minerală, de apă vie, de apă moartă...Altfel spus, am avut obligaţia (şi plăcerea) să navighez (fluvial, maritim şi oceanic) prin apele tulburi ...

Des/cântec de steauă verde (şi o admitere în piatră seacă)

Vineri, 02 Mai 2014 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Singuro, tu eşti aceasta?/ singuro, tu eşti cealaltă?... dacă eşti aceasta, unde-i/ respirarea cea înaltă, mirosind a steauă verde,/ a sărutul mătăciunii când mă vor sub arătură/ şi adorm (la pândă) unii? când mă spun pe la icoane/ şi-mi sting (fănăraşii) alţii, urmărindu-te sub lună/ cum aştepţi şi cum pe cal ţi-i (gata de plecare-n lume)/ scumpa ta alcătuire?... dacă eşti aceasta, cine-i/ ultimul tău (singur) mire?   Dacă eşti cealaltă, unde-i/ respirarea ...

Niciodată nu pot uita ce face drumul la dreapta

Joi, 01 Mai 2014 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Domol (sau brusc) drumul face la dreapta...(îmi amintesc o întrebare pusă de Învăţător, demult, la ora de gramatică/sintaxă: "Ia spune, elevule, dacă ştii, ce face drumul la dreapta?")...Desigur, trebuie să ştiu. Dacă nu ştiu, se numeşte că nu am învăţat. Şi, dacă nu am învăţat, iau pasul şi lovitura. Adică, la fiecare pas câte o lovitură. Lovitură didactică şi pedagogică, mai mult vorbită decât făptuită, mai mult teoretică decât practică. Mai mult un fel ...

Întoarcerea oamenilor din război (doi în unu)

Joi, 01 Mai 2014 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Chiar se întorc din război, şi se întorc împreună... şontâc-şontâc...(şi parcă se duc spre niciodată)... merg alături şi sunt foarte aproape... îi văd, se apropie, iată-i: un soldat şi o soldată!   Sunt plini cu glorie, sunt plini cu medalii... şontâc-şontâc...(li se aud lacrimile supt pleoape)... dumnezeule, cred că niciodată n-am mai văzut doi oameni aşa de uniţi şi aşa de aproape!   N-am de unde să ştiu cum îi cheamă... (parcă vreau să se oprească şi ...

Un şofer mărunt, indiferent şi scârbos

Miercuri, 30 Aprilie 2014 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Eu sunt. Eu sunt şoferul mărunt, indiferent şi scârbos. Eu sunt nesimţitul care conduce autobuzul de pe traseul 9, ieri, dinspre cimitirul lui Lazăr spre monstrul din beton, căruia i se zice Gară (de călători) CFR. Hai să vă povestesc de ce sunt mărunt, indiferent şi scârbos! Da? Sigur că da! Chiar dacă nu vreţi, eu tot am să vă povestesc! Că-i frumos al naibii! Şi-i mult încărcat cu semnificaţii exemplul meu! Luaţi aminte! Şi, dacă nu aveţi în dotare nici o iotă d ...

În capătul cu Dumnezeu (despre apropiere)

Miercuri, 30 Aprilie 2014 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
El stă cuminte-n lipsa ei,/ ea stă cuminte-n lipsa lui, parc-ar sta-n leagăne şi-n vis,/ parc-ar sta-n lipsa nimănui... (e-un fel de pândă în zadar?/ e-un fel de aşteptare-n gol? stol fără păsări, dinadins?/ ori nişte păsări fără stol?)...   Crede că este...(dacă nu-i/ prezentă în absenţa lui din ce în ce mai mult, mai greu).../ în capătul cu dumnezeu, unde prezenţa ceast-ar ar fi/ o lipsă-n fiecare zi şi unde aşteptarea-i tot/ nord lângă sud, sud lângă nord!  ...
Pagina 600 din 751