Comisarul european al Economiei, Paolo Gentiloni, vrea ca limitele impuse pentru datoriile ţărilor membre UE să fie stabilite în mod individual, în cadrul planului de reformă a regulilor bugetare ale blocului comunitar pe care intenţionează să îl prezinte la mijlocul anului următor, transmite Reuters.
În luna noiembrie, Gentiloni a făcut un apel pentru reformarea regulilor bugetare ale UE, având în vedere tensiunile economice provocate de pandemia de coronavirus. "Nu putem pune la grămadă toate ţările. Diferenţele existente în prezent cu privire la nivelul de îndatorare sunt mult prea mari pentru acest lucru", a declarat miercuri Paolo Gentiloni, într-un interviu pentru cotidianul german "Frankfurter Allgemeine Zeitung".
Unele state membre UE, precum Italia, au o datorie de peste 160 la sută, în timp ce altele, precum Germania, au o datorie mult mai mică.
Gentiloni a spus că reforma sa ar impune ţinte individuale pentru datoria fiecărei ţări, adăugând că Executivul comunitar ar trebui să dispună de măsuri mai eficiente pentru a pune în aplicare regulile bugetare. De asemenea, comisarul european a respins o propunere a lui Klaus Regling, directorul general al Mecanismului european de stabilitate (fondul de salvare al zonei euro - n.r.), conform căruia limita de îndatorare ar trebui ridicată la 100 la sută din PIB pentru toate statele membre.
"Asta nu corespunde cu ideea mea privind o abordare diferenţiată a statelor", a spus Paolo Gentiloni, pentru "Frankfurter Allgemeine Zeitung".
Pactul de stabilitate şi creştere limitează deficitul guvernamental sub pragul de 3 la sută din PIB, iar datoria sub 60 la sută din PIB. În forma actuală, regulile bugetare cer reduceri anuale ale datoriilor publice care sunt prea ambiţioase pentru majoritatea ţărilor membre UE şi oferă prea puţin sprijin explicit pentru investiţiile guvernamentale.
Însă guvernele statelor membre au opinii divizate cu privire la amploarea modificărilor necesare. Statele membre din sudul Europei sunt mai interesate decât statele din nordul continentului de relaxarea prevederilor referitoare la reducerea datoriilor şi conferirea unui statut special investiţiilor, de exemplu, prin excluderea lor de la calculul deficitului.
