Înfiinţarea unei baze permanente a NATO în Finlanda stârneşte mai multă opoziţie decât susţinere în rândul cetăţenilor, arată un sondaj citat luni de televiziunea naţională YLE şi canalul local MTV, care notează că 48 la sută dintre respondenţi se opun şi 39 la sută sprijină ideea. Altor 13 la sută le-a fost greu să răspundă.
În acelaşi timp, 49 la sută dintre cei chestionaţi au fost de acord cu intensificarea activităţii Finlandei în operaţiuni militare internaţionale şi activităţi ale blocului, pe lângă protejarea ţării lor. La rândul lor, 42 la sută dintre respondenţi au spus că Finlanda ar trebui să fie preocupată doar de propria securitate.
Aderarea Finlandei la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) aşteaptă încă ratificarea din partea Turciei şi Ungariei.
Sondajul a fost realizat în perioada 27 decembrie - 4 ianuarie prin interviu telefonic şi a fost efectuat pe un eşantion reprezentantiv de 1009 persoane, cu vârste cuprinse între 18 şi 79 de ani. Marja de eroare este de plus/minus trei puncte procentuale.
Anterior, ministrul de Externe finlandez Pekka Haavisto a declarat că Finlanda va refuza să plaseze arme nucleare pe teritoriul său chiar şi după aderarea la NATO. În acelaşi timp, potrivit lui Haavisto, Helsinki nu a formulat nicio condiţie preliminară atunci când a solicitat aderarea la Alianţa nord-atlantică.
Pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina, Suedia şi Finlanda i-au prezentat la 18 mai secretarului general al NATO Jens Stoltenberg cereri de aderare a ţărilor lor la alianţă. Stoltenberg crede că în 2023 ambele ţări vor adera la NATO, amintesc agenţiile internaţionale de presă.
