De la secretarul general al NATO la preşedintele ucrainean, un mare număr dintre candidaturile propuse pentru Nobelul pentru Pace 2023 înainte de data-limită, 31 ianuarie, sunt legate de războiul din Ucraina, fără ca acest lucru să le facă neapărat favorite, comentează France Presse.
Printre persoanele şi organizaţiile sugerate Comitetului Nobel norvegian, câteva nume făcute publice se referă în general la actori în conflictul care afectează Ucraina de aproape un an sau la opozanţi faţă de preşedintele rus Vladimir Putin.
Premiul pe 2023 va fi anunţat la începutul lui octombrie.
În fiecare an, sunt propuse câteva sute de nume - 343 în 2022. Un parlamentar al dreptei populiste norvegiene a lăsat să se înţeleagă că îl va propune pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, devenit un simbol al rezistenţei faţă de invazia rusă. Acelaşi deputat l-a propus şi pe compatriotul său Jens Stoltenberg, care, în opinia sa, ''merită premiul pentru munca sa exemplară în calitate de secretar general al NATO într-o perioadă dificilă pentru alianţă: ofensiva brutală şi neprovocată contra unei ţări vecine paşnice''.
În cursă se află şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, propus de preşedintele Senatului pakistanez, pentru eforturile sale de pace ''înaintea şi în timpul războiului Rusia-Ucraina''.
De asemenea, au fost propuşi opozantul rus Aleksei Navalnîi şi jurnalistul Vladimir Kara-Murza, încarcerat după ce a supravieţuit la două otrăviri.
Anul trecut, Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat unui trio compus din organizaţia neguvernamentală rusă Memorial, Centrul ucrainean pentru libertăţi civile şi militantul belarus încarcerat Ales Bialiaţki.
