Militari pucişti din Niger, cel mai important aliat al ţărilor occidentale în lupta împotriva jihadiștilor din regiunea Sahel, au anunţat la televiziunea naţională, miercuri seară, că l-au răsturnat pe preşedintele ales democratic Mohamed Bazoum, aflat la putere din 2021, relatează Reuters și Agerpres.
După Mali şi Burkina Faso, Nigerul devine a treia ţară din Sahel subminată de atacurile unor grupări legate de Statul Islamic şi Al Qaida, care, din 2020, cunoaşte o lovitură de stat.
„Toate instituţiile rezultate din Republica a VII-a sunt suspendate, secretarii generali ai ministerelor se vor ocupa de expedierea problemelor curente, forţele de apărare şi securitate gestionează situaţia, toţi partenerii externi sunt rugaţi să evite ingerinţele”, a declarat colonelul-maior Amadou Abdramane, înconjurat de alţi nouă militari în uniformă.
Preluarea puterii de către grupul condus de colonelul Abdramane în fosta colonie franceză complică și mai mult eforturile Occidentului de a ajuta țările din regiunea Sahel să lupte împotriva unei insurgențe jihadiste care s-a extins din Mali în țările vecine în ultimul deceniu.
Nigerul a devenit un aliat-cheie al puterilor occidentale în lupta împotriva insurgenței însă s-a confruntat recent cu tensiuni tot mai mari cu noile junte militare din Mali și Burkina Faso, care erau ostile față de regimul democratic al președintelui Bazoum. Nigerul este de asemenea un aliat-cheie al Uniunii Europene în tentativele blocului comunitar de a opri fluxurile de migranți din Africa Subsahariană.
„Bazoum a fost singura speranță a Occidentului în regiunea Sahel. Franța, SUA și UE și-au cheltuit majoritatea resurselor alocate pentru această regiune în vederea întăririi Nigerului și a forțelor sale de securitate”, afirmă Ulf Laessing, șeful programului pentru Sahel din cadrul think tank-ului Konrad-Adenauer-Stiftung din Germania. El a avertizat că, la fel ca în cazul Mali, o lovitură de stat ar oferi Rusiei și altor actori ocazia să își extindă influența în regiune.
