Un grup de 63 de eurodeputaţi din mai multe grupuri politice a cerut marţi Uniunii Europene (UE) să deposedeze Ungaria de drepturile sale de vot în blocul comunitar, drept răspuns la recentele vizite ale premierului ungar Viktor Orban la Moscova şi Beijing, relatează Reuters.
Ungaria a preluat în această lună preşedinţia semestrială a Consiliului UE şi este responsabilă cu organizarea reuniunilor statelor UE până la 31 decembrie. La scurt timp, spre stupefacția liderilor europeni, Viktor Orban s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin și ulterior cu președintele chinez Xi Jinping, într-o autodeclarată "misiune de pace", pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Eurodeputaţii susţin că Orban a sugerat în mod deliberat că acţionează în numele întregii UE, în pofida faptului că nu avea autoritatea de a face acest lucru.
"Prim-ministrul Orban a provocat deja pagube semnificative, exploatând şi abuzând de rolul de preşedinte al Consiliului", se menţionează în scrisoarea publicată pe platforma social media X. "Asta necesită acţiuni reale, precum suspendarea drepturilor de vot ale Ungariei în Consiliu, întrucât practica a arătat faptul că numai condamnarea verbală a acestei situaţii nu are efect", se mai menţionează în scrisoare.
Scrisoarea a fost semnată de eurodeputaţi din mai multe grupuri politice din UE, inclusiv din Partidul Popular European - cel mai mare din Parlamentul European - de socialişti, liberali, verzi, şi membri ai grupului ECR (Conservatorii şi Reformiştii Europeni), din care nu face parte şi partidul Fidesz al lui Orban, care a decis să intre într-un alt grup, care include şi partidul Marinei Le Pen.
Europarlamentarii nu au atribuţii oficiale în suspendarea drepturilor de vot ale Ungariei în Consiliu, dar încearcă să pună presiune politică asupra Bruxellesului pentru a întreprinde acţiuni mai dure asupra Budapestei.
Acest demers vine după ce, în cursul zilei de luni, Comisia Europeană a anunţat că nu va trimite comisari la reuniunile informale organizate de preşedinţia ungară a UE, reducând nivelul participării sale la funcţionari civili.
Guvernul ungar a răspuns criticând Comisia Europeană pentru faptul că "selectează subiectiv" instituţiile şi ţările cu care alege să coopereze. De asemenea, Pal Zsigmond Barna, secretar de stat parlamentar în Ministerul ungar al Afacerilor Europene, a susținut că "boicotul elitei pro-război de la Bruxelles" împotriva preşedinţiei ungare a UE vizează să pedepsească Ungaria pentru că desfăşoară o misiune de pace, în contextul în care Comisia este "incapabilă să observe că europenii vor pace prin negocieri şi redeschiderea canalelor diplomatice".
Săptămâna trecută, Guvernul suedez a afirmat că Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi Suedia nu vor trimite luna aceasta miniştri la reuniunile guvernamentale legate de preşedinţia ungară a UE, în semn de protest faţă de discuţiile lui Orban cu preşedintele rus Vladimir Putin. Ministrul suedez al Afacerilor Europene, Jessika Roswall, a menţionat că aceste ţări vor fi reprezentate doar de funcţionari civili şi că şi alte state ale UE discută măsuri similare.
