Utilizarea "problematică" a reţelelor sociale este în creştere în rândul tinerilor europeni, care sunt, de asemenea, mai expuşi riscului de a dezvolta o dependenţă de jocuri, a avertizat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
"Avem nevoie de acţiuni imediate şi susţinute pentru a ajuta adolescenţii să pună capăt utilizării potenţial dăunătoare a reţelelor sociale, care s-a demonstrat că duce la depresie, agresiune, anxietate şi rezultate şcolare slabe", a declarat directorul OMS pentru Europa, Hans Kluge.
În 2022, 11 la sută dintre adolescenţi (13 la sută dintre fete şi 9 la sută dintre băieţi) prezentau semne de utilizare problematică a reţelelor sociale, comparativ cu doar 7 la sută cu patru ani înainte, conform datelor obţinute de la 280.000 de persoane tinere, în vârstă de 11, 13 şi 15 ani din 44 de ţări din Europa, Asia Centrală şi Canada.
Simptomele sunt asemănătoare cu cele ale dependenţei: incapacitatea de a controla utilizarea excesivă, sentimentul de lipsă şi abandonarea altor activităţi în favoarea reţelelor sociale şi consecinţe negative ale utilizării excesive în viaţa de zi cu zi.
Acest fenomen este cel mai răspândit în rândul adolescenţilor români de 13 şi 15 ani, afectându-i pe 28 la sută dintre aceştia. La polul opus, fenomenul este cel mai puţin prezent în rândul adolescenţilor olandezi (3 la sută).
O altă sursă de îngrijorare, o treime dintre adolescenţi joacă jocuri online zilnic, iar 22 la sută dintre ei timp de cel puţin patru ore, a remarcat OMS care a precizat că din întreaga cohortă, 12 la sută dintre adolescenţi prezintă un comportament problematic în ceea ce priveşte jocurile (16 la sută dintre băieţi şi 7 la sută dintre fete).
