Premierul georgian Irakli Kobajidze a declarat că manifestaţiile pro-europene desfăşurate în ţara sa de mai multe zile sunt finanţate din străinătate şi a asigurat că nu va exista o "revoluţie" în Georgia, refuzând totodată orice discuţii cu opoziţia, care nu recunoaşte rezultatele alegerilor legislative ce au avut loc în octombrie, relatează agenţiile AFP şi Reuters.
Mii de manifestanţi s-au adunat din nou la Tbilisi, capitala georgiană, luni seara, pentru a cincea zi a unei mobilizări de amploare împotriva politicii guvernului, acuzat de derivă autoritară şi de simpatii proruse.
Poliţia a folosit tunuri de apă puternice şi gaze lacrimogene pentru a dispersa mulţimea, care a răspuns lansând focuri de artificii spre agenţii de securitate. Unii manifestanţi s-au refugiat într-o biserică din piaţa centrală pentru a scăpa de poliţişti. Acelaşi scenariu s-a repetat în timpul manifestaţiilor precedente.
Mai multe zeci de manifestanţi, jurnalişti şi poliţişti au fost răniţi în timpul ciocnirilor care au avut loc la aceste manifestaţii, chiar dacă cifra exactă nu a fost stabilită.
Protestele sunt un răspuns la suspendarea până în 2028 de către Partidul Visul Georgian, la putere din 2012, a negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană (UE) - obiectiv înscris în Constituţia acestei foste republici sovietice.
Premierul georgian Irakli Kobajidze susține că "aceste eforturi sunt finanţate din străinătate, iar finanţarea nu este transparentă". "Le amintesc tuturor că nu va fi o revoluţie în Georgia", a indicat el. Rusia a afirmat anterior că în Georgia este în desfăşurare o încercare de "revoluţie portocalie", orchestrată din străinătate, după modelul Maidanului ucrainean.
Şeful guvernului georgian a declarat de asemenea că guvernul său va face "maximum de eforturi" pentru aderarea Georgiei la UE, după ce săptămâna trecută a anunţat suspendarea oricăror ambiţii de aderare, anunţ care a alimentat protestele organizate de opoziţie.
El a exclus însă posibilitatea unor negocieri cu această opoziţie care boicotează noul parlament rezultat în urma alegerilor din octombrie. Partidul Visul Georgian a obţinut atunci aproape 54 la sută din voturi, iar cele patru blocuri ale opoziţiei, împreună, aproape 38 la sută. Acestea din urmă, sprijinite de preşedinta pro-occidentală Salome Zurabişvili, susţin că ar fi existat fraude şi ingerinţe ruseşti şi cer repetarea scrutinului.
Preşedinta Zurabişvili le-a cerut statelor europene să ia măsuri împotriva a ceea ce ea a descris drept o încercare a Rusiei de a-şi impune controlul în Georgia, ţară a cărei importanţă strategică a crescut, în contextul războiului din Ucraina.
Partidul Visul Georgian pare să fi beneficiat în alegeri de pe urma temerii populaţiei că Georgia ar putea risca să fie implicată într-un nou război cu Rusia, după cel din 2008, când preşedinte al ţării era Mihail Saakaşvili, în prezent opozant încarcerat.
Georgia a primit în decembrie 2023 statutul de ţară candidată la UE, dar negocierile de aderare nu au început, procesul de aderare fiind de facto blocat de Comisia Europeană încă dinaintea alegerilor din octombrie. Cu toate acestea, săptămâna trecută guvernul de la Tbilisi a anunţat el însuşi suspendarea procesului de aderare la UE până în 2028, acuzând Bruxellesul de "şantaj", anunţ în urma căruia opoziţia şi-a intensificat manifestaţiile deja lansate după alegeri.
