Statele Unite și-au extins teritoriul de-a lungul istoriei, prin achiziții și cesiuni care i-au modelat harta actuală. Acum, aspiră să se extindă din nou, prin achiziționarea Groenlandei, scrie EFE, preluată de Agerpres.
În 1803, Statele Unite au achiziționat vastul teritoriu Louisiana de la Franța, pentru 15 milioane de dolari. Acest acord, promovat de președintele Thomas Jefferson și acceptat de Napoleon Bonaparte, a marcat începutul unei politici de creștere care a definit harta modernă a Statelor Unite. Acordul a permis țării să-și dubleze suprafața și să-și consolideze expansiunea spre vest. SUA au încorporat aproape 1,3 milioane de kilometri pătrați, reprezentând 23,3% din suprafața sa actuală.
Spania a cedat estul Floridei Statelor Unite prin Tratatul Adams-Onis, semnat în 1819 și ratificat în 1821. Nu a fost o achiziție directă cu plată în numerar, ci mai degrabă o cedare din partea Spaniei, în schimbul a cinci milioane de dolari destinate soluționării pretențiilor cetățenilor americani împotriva Spaniei. Râurile Sabina și Arkansas au fost alese ca graniță între posesiunile spaniole și americane.
Texas, care își declarase independența față de Mexic în 1836, s-a alăturat Statelor Unite în 1845. La trei ani după războiul mexicano-american, Tratatul de la Guadalupe Hidalgo a stabilit așa-numita Cesiune Mexicană: Mexicul a cedat vaste teritorii - astăzi California, Nevada, Utah, Arizona și părți din Colorado și New Mexico - în schimbul a 15 milioane de dolari și a plății unei datorii de 3,2 milioane de dolari.
Achiziționarea Alaskăi a fost finalizată la 18 octombrie 1867, când Rusia a vândut acest teritoriu Statelor Unite pentru 7,2 milioane de dolari, echivalentul a aproximativ 4,73 dolari pe kilometru pătrat. Acordul a fost promovat de țarul Alexandru al II-lea, care dorea să împiedice Imperiul Britanic să cucerească regiunea după Războiul Crimeii.
Tranzacția, prima cedare de teritoriu de către Rusia, a fost ulterior văzută ca o eroare strategică, deoarece Alaska s-a dovedit a fi o zonă bogată în resurse naturale și de o mare valoare geopolitică.
În 1917, Danemarca a vândut SUA Indiile de Vest Daneze, cunoscute acum sub numele de Insulele Virgine Americane, pentru 25 milioane de dolari în aur. Tranzacția a inclus insulele St. Thomas, St. John și St. Croix și insule mai mici.
În 1898, după războiul cu Spania, Statele Unite au obținut Puerto Rico și Guam prin Tratatul de la Paris și au anexat Hawaii în același an.
Iar acum, Groenlanda!, scriu EFE și Agerpres. De la mijlocul secolului al XIX-lea, SUA și-au manifestat interesul pentru achiziționarea Groenlandei. În 1946, președintele Harry Truman a oferit Danemarcei 100 milioane de dolari pentru insulă.
În timpul primului mandat al lui Donald Trump (2017-2021), interesul pentru achiziționarea teritoriului autonom al Danemarcei a fost reaprins. Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a subliniat că „Groenlanda nu este de vânzare”, un refuz care a determinat o scurtă criză diplomatică, după ce Trump a anulat vizita oficială planificată pentru septembrie 2019.
În al doilea mandat, republicanul și-a reînviat ambiția privind Groenlanda. În decembrie 2024, a declarat că „proprietatea și controlul” insulei erau o „necesitate absolută” pentru securitatea națională a SUA.
Miercuri, secretarul de stat Marco Rubio a confirmat că Trump „ar fi dispus să cumpere Groenlanda” și că ai săi consilieri pregătesc un plan actualizat pentru achiziționarea teritoriului.
