(!) mi-a spus cineva că eşti cea mai frumoasă/ dintre toate substantivele pe care/ le-am întâlnit între depărtare şi acasă/ şi le-am stat umilit la picioare (!) mi-a spus cineva că te-a văzut odinioară,/ cu capul pe genunchi, ca o aşteptare/ unde nu vine nimeni să-ţi spună: domnişoară,/ numai dumneavoastră puteţi să-mi răspundeţi la întrebare (!) mi-a spus cineva că stai la fereastră/ şi plângi pe muşcata furată tocmai atunci,/ când am bătut şi am zis: dumneavoastră/ trebuie să-mi dăruiţi noaptea poeziilor calde şi lungi (!) mi-a spus cineva că eşti pregătită să pleci/ unde se ascund fluturii când plouă,/ unde reginele stau foarte frumos lângă regi/ şi se joacă încet, de-a nebunii, cu mâinile amândouă (!) drumul e foarte lung între depărtare şi acasă,/ mult mai lung decât între răsărit şi apus (!) mi-a spus cineva că eşti cea mai frumoasă/ dintre toate plecăciunile, dar nu ştiu cine mi-a spus (!)
Ca o Aşteptare (Respect pentru Manuela Poteră, iubitoare de Poezie, La mulţi ani!) Scris de Ion Zimbru
