a fost curat, fulgerător/ şi negreşit, ca-ntr-o legendă
cu babe cloanţe de cuvânt/ şi cu ne-ncredere absentă,
cu feţi frumoşi, cu zei urâţi/ şi cu ilene naturale,
cu aer clar şi primitor,/ foşnit prin sfinte mahalale,
cu împăraţi de care vrei,/ cu doamne-ajută, doamne-iartă,
cu nunţi la care-am fost să-nvăţ/ ce este arta pentru artă !!!
toate s-au stins, toate-au pierit/ – parcă s-au dus în altă parte,
unde-s numai cuminţi cu minţi/ şi unde-i viaţă fără moarte !!!
aici şi-acum e vai şi-amar:/ minciună şi destrăbălare
la râs, la plâns, la spus, la port,/ la somn, la vis – în fiecare
tigvă mocneşte un păcat/ şi câte-un diavol stă de pază
ca să nu intre gând curat,/ să nu pătrundă nici o rază
din venerabilul trecut/ în murdăria cestor bezne,
ca tot ce-i rău să aibă loc,/ să se petreacă mult şi lesne –
şi să rămână chiar nimic/ din ce înseamnă omenime
pe-acest pământ umplut cu viermi,/ cu desfrânare şi cruzime !!!