Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați este zilele acestea gazda celei de-a XVI-a ediții a Conferinței Internaționale „PRESA ȘI CULTURA ÎN SPAȚIUL EUROPEAN”, organizată de Departamentul de Literatură, Lingvistică și Jurnalism din cadrul Facultății gălățene de Litere. La conferință participă 40 de universitari din România, Republica Moldova, Serbia, Ungaria și Albania.
Conf. univ. dr. habil. Cătălin Negoiță, președintele comitetului de organizare a evenimentului, i-a întâmpinat pe participanți, introducându-i, după intonarea imnului României de către artista gălățeană Alexia Mocăniță, în tema dezbătută în acest an, „RĂZBOIUL HIBRID REFLECTAT ÎN MEDIA”. În Sala Senatului au avut loc, după cuvintele de întâmpinare din partea gazdelor - decanul Facultății de Litere, prof. univ. dr. Simona Antofi și lector univ. dr. Daniela Bogdan, două conferințe în plen - Carmen Ionescu, directorul Agenției de Presă RADOR - Războiul hibrid din Ucraina - o încercare fără precedent pentru agențiile de presă și prof. univ. dr. habil. Anatol Petrencu, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, Cahul, R. Moldova - Războiul agresiv al Federației Ruse împotriva Ucrainei: analiza situației actuale.
Pericolul informației false sau incorect transmise
Evident, războiul declanșat pe 24 februarie 2022 prin invadarea Ucrainei de către Federația Rusă a fost în centrul discuțiilor, după cum era și firesc. Vorbitorii au explicat termenul de „război hibrid”, cum a apărut el și ce presupune, în așa fel încât toți cei prezenți, cadre didactice, istorici, cercetători, oameni de media, studenți, viitori jurnaliști sau comunicatori, să conștientizeze dimensiunea pericolului pe care informația complet sau parțial falsă, ori chiar adevărată, dar transmisă trunchiat sau reinterpretată astfel încât să servească scopului războinic propus, o reprezintă chiar și în timp de pace, dar mai ales în situații de conflict armat.
Practic, așa cum a atras atenția conf. univ. dr. habil. Cătălin Negoiță, războiul hibrid reușește să facă lucrurile pe care cel convențional, fără această componentă, nu ar fi reușit, să îi distrugă unui popor elitele și istoria, astfel dominându-l. „Poți să câștigi un război în acest fel, cu bani mai puțini, fără prea multe distrugeri, și poți transforma acel popor și acea țară într-una subordonată. Acest lucru se întâmplă, așa că, atunci când veți vedea un tir încrucișat asupra instituțiilor unui stat, să vă gândiți la ceea ce spun teoreticienii jurnalismului anglo-saxon: dacă două zile la rând o instituție de presă vorbește despre același subiect și nu este război, nu este un accident cu foarte multe victime și nici o victorie într-o competiție sportivă, atunci este clar că este un alt interes la mijloc”, a atras atenția prof. Negoiță.
Discuțiile din cadrul conferinței s-au axat pe ceea ce înseamnă insinuarea pe calea online, a presei scrise sau a radioului și televiziunii a tot ceea ce înseamnă mesaje străine, prin știri false, dezinformare, manipulare, troli, boți, tot felul de mesaje fascinante, care fac apel la emoții, nu la rațiune, și pe care de multe ori îl răspândim, fără să ne dăm seama că este un fals.
Viceprimarul Lucian Andrei a împărtășit asistenței că, într-o discuție, cineva din zona media i-a spus că trăim într-o epocă post-adevăr, ceea ce l-a determinat să fie mai atent la informația cu care este bombardat: „Este dificil, de foarte multe ori, să discernem adevărul de ceea ce ne dorim noi să credem că este adevărat. Și dacă jurnaliștii au obiceiul sănătos de a verifica informația din trei surse, acest lucru a devenit tot mai dificil acum, când de multe ori, în goana după vizualizări, se mai apelează și la trucuri care să atragă atenția. De aceea, cred că mediul universitar este cel mai îndreptățit să dezbată tema aceasta, pentru că adevărul, până la urmă, se află în cărți, în idei și merită tot timpul dezbătut, reanalizat, pentru a se ajunge la o concluzie ce trebuie prezentată fără ocolișuri și în așa fel încât să ajungă la cât mai mulți. Înșelăciunea și manipularea devin un subiect la ordinea zilei, o modalitate de a atrage atenția, în contextul în care, în spațiul public, se insistă pe ideea că trebuie să rămâi relevant. Poate că nu asta contează cel mai mult, poate că noi, ca oameni, trebuie să fim în slujba adevărului, pentru că, până la urmă, acesta iese la suprafață. În mediul online, baza informației este 1 și 0, „da” sau „nu”. Dacă baza este un „poate”, acea unitate de memorie are un defect. Este datoria noastră, a tuturor, dar a dvs. în mod special, să reparați acest defect”.
Cum decizi ce informație ajunge la patru milioane de oameni
Carmen Ionescu, directorul Agenției de Presă RADOR, a punctat, într-o prezentare profesionistă și extrem de clară, ce a însemnat și înseamnă acest război hibrid din Ucraina pentru instituția pe care o conduce, cât de dificil este să verifici o informație, atât din partea ucraineană, cât mai ales din cea rusă, în condiții de conflict activ și în situația în care trebuie să folosești pentru verificare uneori și patru, cinci limbi străine, pentru a te asigura, pe cât posibil, că informația pe care o livrezi este corectă. Au existat și știri care au fost publicate și care s-au dovedit ulterior a fi false, precum cea despre scufundarea de către ruși a unui vas sub stindard românesc, dar care, de fapt, era al Rep. Moldova, a recunoscut Carmen Ionescu. S-a recurs, ulterior, atât la agenții internaționale, cât și la cele naționale, la folosirea unui disclaimer pentru situația în care știrea nu a putut fi verificată. Decizia dacă să publici sau nu o informație, cât de repede și cu ce riscuri este una foarte grea, atunci când, prin intermediul radioului public, informația ta poate ajunge la patru milioane de oameni, a punctat directoarea RADOR. Mai mult, corespondenții se găsesc în situații-limită care nu mai țin întotdeauna de situațiile inerente unui conflict armat, ci de dificultatea sau chiar imposibilitatea verificării unei informații, în contextul în care, în Rusia, simpla căutare a adevărului te poate duce de partea contrară legii.
Biserica Ortodoxă Rusă susținând cultul lui Stalin e ca și când evreii i-ar face statuie lui Hitler
La aceste aspecte s-a referit, mai pe larg, prof. univ. dr. habil. Anatol Petrencu, care a subliniat că, deși istoricilor le place de regulă „să se așeze colbul pe cronici” înainte să analizeze evenimentele, uneori viața îi obligă să se implice activ încă din timpul desfășurării acestora.
Inviolabilitatea frontierelor și neamestecul în treburile interne ale altui stat au fost garantate în 1975 la Helsinki, statele semnatare ale tratatului - inclusiv URSS, prin Leonid Brejnev - obligându-se atunci să le respecte. După 1990, Federația Rusă a ratificat acest tratat, mai mult, frontierele cu Ucraina fiind recunoscute printr-un memorandum semnat pe 5 decembrie 1994, când, în schimbul cedării armei atomice, Ucraina a primit garanții suplimentare de securitate. Prof. Petrencu a readus aceste aspecte în memoria celor prezenți pentru a nu exista vreun dubiu referitor la statutul de agresor, prin mijloace convenționale, al Federației Ruse. Cât despre războiul hibrid și mijloacele sale, vorbitorul a atras atenția asupra nivelului de intoxicare informațională pe care Rusia o practică. „Ridicarea din genunchi a Rusiei a fost ideea lui Putin de a distrage atenția de la problemele serioase ale statului, economice și de securitate internă etc”, a spus Petrencu, armata fiind adusă la rangul de salvator al poporului în discursuri precum cel al deputatului rus Piotr Tolstoi, care a spus că, pentru Rusia, elaborarea și producerea de armament este o chestiune de supraviețuire. Cu alte cuvinte, războiul de acum - agresiunea asupra Ucrainei nefiind prima, de altfel, Rusia neavând, de-a lungul istoriei, nici măcar un vecin pe care să nu-l fi atacat - nu ar fi trebuit să fie o surpriză. Reînvierea cultului stalinist ar trebui să ne sperie, dacă nu o face deja. Pe 2 februarie 2023, Putin a asistat la dezvelirea unui bust al lui Stalin la Volgograd (Stalingrad), acesta nefiind singurul eveniment de acest fel, inclusiv o statuie de opt metri înălțime a fostului dictator bolșevic fiind înălțată. Inclusiv asociația care proteja memoria victimelor stalinismului a fost scoasă în afara legii în Rusia, în 2021. Mai mult, Biserica Ortodoxă Rusă are o poziție incredibilă în ceea ce-l privește pe Stalin, care a dus o politică de distrugere sistematică a clerului, spunând că da, Stalin a fost împotriva bisericii și oameni au murit, dar acum rușii au mai mulți mucenici. ”Asta e ca și cum evreii i-ar face o statuie lui Hitler și ar spune că a omorât șase milioane de evrei, dar acum au Holocaustul despre care să vorbească în școli!”, a punctat prof. Petrencu.
Conferința a continuat, în partea a doua a zilei, cu prezentarea lucrărilor științifice pe secțiuni - trei cu prezență fizică și una online.
