Porturile Constanţa şi Galaţi pot deveni platforme importante de hub şi tranzit la Marea Neagră, cu rol major în reţeaua de transport transeuropean (TEN-T), se arată într-un studiu realizat de Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) din cadrul Consiliului Concurenţei.
CSDN a analizat, în cadrul studiului, 44 de activităţi relevante desfăşurate în Portul Constanţa de către 639 de companii şi 10 activităţi relevante desfăşurate de 26 de firme din Portul Galaţi. Astfel, CSDN a constatat că traficul maritim din Portul Constanţa a crescut cu circa 12 la sută în anul 2022, comparativ cu anul 2021, pe fondul războiului dintre Rusia şi Ucraina, în timp ce traficul din Portul Galaţi a scăzut, din cauza creşterii costurilor rutelor de transport maritim prin Canalul Sulina, ca urmare a majorării preţului la combustibil şi a asigurărilor în domeniul maritim. În acest context, fluxurile logistice de marfă s-au reconfigurat, fiind alese rute feroviare sau rutiere.
Potrivit studiului, în Portul Galaţi, minereurile/cărbunele/cocsul, laminatele, cerealele, fierul vechi şi produsele petroliere sunt principalele mărfuri din traficul maritim, reprezentând peste 90 la sută din total, în timp ce produsele de carieră şi balastieră reprezintă, în trimestrul doi 2023, 67 la sută din traficul fluvial. În plus, traficul fluvial al materiilor prime descărcate în Portul Galaţi a scăzut, iar capacitatea de producţie a oţelului pe platforma siderurgică din port s-a redus, după ce importurile şi exporturile de materii prime din Rusia au fost interzise.
Pentru a evita dependenţa porturilor de aceste mărfuri, CSDN recomandă atragerea de noi fluxuri comerciale, fapt ce se poate realiza prin modernizarea infrastructurii din Galați și Constanța și digitalizarea operaţiunilor. De asemenea, Consiliul Concurenţei recomandă simplificarea politicii tarifare a administraţiilor şi diminuarea numărului de tarife practicate, pentru a reduce costurile de transport.
Timpul de tranzit și costurile de transport s-ar reduce
Consiliul Concurenţei mai recomandă elaborarea la nivelul Ministerului Transporturilor a unei strategii de transport naval care să integreze toate tipurile de transport: naval, feroviar şi rutier, fiind necesară reabilitarea căilor ferate din port şi conectarea lor cu infrastructura europeană. Astfel, timpul de tranzit şi costurile de transport s-ar reduce, în beneficiul consumatorilor.
De asemenea, strategia ar trebui să valorifice potenţialul de transport de care dispune România şi să promoveze porturile naţionale şi serviciile oferite, dată fiind poziţionarea ca platforme majore de hub şi tranzit. În acest sens, trebuie finalizate Master Planurile de dezvoltare ale porturilor Constanţa şi Galaţi şi monitorizate investiţiile.
Astfel, în vederea stabilirii unei strategii unitare de dezvoltare, a unei strategii comerciale şi a unui plan de investiţii integrat, este importantă revizuirea modalităţii de administrare a infrastructurii de transport naval, pentru ca porturile să fie gestionate de o singură administraţie. Recomandarea vine în contextul în care Portul Galaţi este administrat atât de Administraţia Porturilor Dunării Maritime, companie aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, cât şi de Administraţia Zonei Libere Galaţi, regie autonomă aflată sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Galaţi.
Nu în ultimul rând, autoritatea de concurenţă mai recomandă digitalizarea operaţiunilor portuare, implementarea de soluţii de automatizare a fluxurilor de mărfuri şi conectarea comunităţii portuare publice şi private.
