În ultima vreme, fenomenul abandonării satelor de către tineri a început să capete conotații fericite, prin reîntoarcerea acestora acasă, după ce au deprins secretele muncii bine organizate în străinătate
Fenomenul plecărilor din țara de baștină nu este specific României şi nici ireversibil. Irlanda se confruntă cu o masivă reîntoarcere a cetățenilor plecați în căutarea unei vieți mai bune, grecii și cetățenii fostei Iugoslavii se întorc și ei masiv acasă. La noi, piața a reglat şi salariile, care au crescut din lipsă de mână de lucru calificată, astfel că persoanele care se întorc ajung să fie plătite cu salarii apropiate de cele din Occident.
Din nou acasă, după nouă ani de muncă în străinătate
O astfel de situație s-a materializat la Costache Negri, acum șapte ani, când frații Georgică și Cătălin Cărămidaru s-au întors acasă, după nouă ani de muncă în Italia. "Am lucrat în combinatul siderurgic gălățean ca lăcătuș și sudor, dar în Italia m-am perfecționat în montaje și în tăieri cu plasmă CNC", ne-a spus Georgică Cărămidaru.
Spre deosebire de alți tineri care cochetau cu ideea de a rămâne definitiv în Italia, frații Cărămidaru și-au pregătit cu meticulozitate reîntoarcerea, și-au strâns în timp sculele necesare și, punând mână de la mână, plus câteva împrumuturi, şi-au achiziționat utilajul cu care acum sunt printre puținii care folosesc tehnologia de tăiere cu plasmă.
În ciuda faptului că în Germania, Olanda şi Belgia sunt oferte de muncă pentru cunoscătorii acestei tehnologii cu salarii de 3.500 de euro pe lună, frații Cărămidaru au ales să revină în România. Cei care revin stăpânesc tehnologia și tehnica de lucru care au făcut economiile occidentale să prospere, iar acasă fac ce se face oriunde în țările dezvoltate, la același nivel.
"Nu există lucrare pe care să n-o putem executa"
"Am avut de învățat de la italieni, mai am încă foarte mult de învățat, dar acum îmi permit să intru pe piață cu o ofertă tehnologică specială, cu care realizez produse deosebite. Când am plecat, angajatorii italieni au plâns, pentru că pierdeau un om de bază, nu le-a convenit. Acum șapte ani, m-am întors împreună cu fratele meu și am început să lucrăm în metal diverse produse, garduri, balustrade, construcții metalice. Am început construindu-ne propria hală de 1.200 metri pătraţi, în care am lucrat împreună. Apoi ne-am separat, pentru a ne ocupa fiecare de un alt sector, dar funcționăm în același loc. Avem opt angajați de aici din comună. Cu excepția unuia singur, toți am lucrat în Italia şi toți ne-am întors acasă. Chiar acum lucrăm la construcția unor stații de autobuz pentru Pipera, am terminat deja unsprezece dintr-o lucrare pentru care vom factura un miliard și jumătate de lei, în bani vechi. Avem mașini de tăiat cu plasmă CNC, vopsim în câmp electrostatic, lucrările pe care le executăm nu sunt unice, dar în zonă nu se fac lucrări atât de complexe ca ale noastre. Am ajuns la nivelul la care nu a fost vreo lucrare pe care să nu o putem executa, nu am refuzat niciuna", ne-a explicat Georgică Cărămidaru.
Sfârșitul e un nou început, pe un nivel cu o treaptă mai sus
Concluzia despre situația economică actuală a României, spre deosebire de cea dinainte de aderarea la Uniunea Europeană, precum şi nivelul oportunităților de afaceri de acum ne-au fost lămurite cu o simplitate dezarmantă de interlocutorul nostru, atunci când l-am întrebat dacă ar mai pleca s-o ia de la zero în Italia: "Niciodată! Acum știu cu ce se mănâncă toată treaba asta. Dacă ar fi să o iau de la zero, o iau de la zero în România, nu în străinătate. Acum am mai multe șanse aici".
