Asociația „Hands across Romania” a organizat, recent, conferința „Incluziune economică: refugiați pe piața muncii”
Evenimentul, parte din proiectul „Creșterea rezilienței prin muncă: susținerea integrării pe piața muncii a persoanelor strămutate în România”, a adus împreună experți, reprezentanți ai autorităților și ai sectorului privat pentru a discuta provocările și soluțiile legate de integrarea pe piața muncii a persoanelor strămutate.
Conform participanților la conferință, „refugiații reprezintă o resursă valoroasă pentru piața muncii din România, iar integrarea lor economică este esențială pentru dezvoltarea durabilă și prosperitatea comunităților noastre”.
Din datele reprezentanței naționale a Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR România), 162.045 de refugiați au obținut protecție temporară în România până la data de 30 iunie a acestui an. La aceeași dată, 16.314 refugiați erau înscriși pentru asistență, iar 20.360 au beneficiat de protecție servicii de consiliere și sprijin juridic începând cu luna ianuarie 2024. De asemenea, în primele șase luni ale acestui an, 7.532 de refugiați au fost sprijiniți cu mijloace de trai și servicii de ocupare a forței de muncă.
Ce le oferă România refugiaților
În primul rând, refugiații ucraineni pot primi permise de muncă în baza unui statut de protecție temporară, care le permite să lucreze fără a avea nevoie de o viză de muncă obișnuită. În al doilea rând, AJOFM-urile locale le oferă servicii de mediere și consiliere profesională, cursuri de formare profesională și alte servicii de suport, pentru facilitarea accesului la servicii publice de ocupare. Integrarea în contextul economic românesc prezintă însă multiple provocări, printre care se numără barierele lingvistice, recunoașterea calificărilor profesionale și accesul limitat la locuri de muncă adecvate.
Participanții la conferință au subliniat necesitatea unor programe dedicate care să ofere refugiaților acces la finanțare, mentorat și formare profesională. „Antreprenoriatul poate fi una dintre cele mai viabile soluții de a integra pe piața muncii refugiații ucraineni. În același timp, uitându-ne la nevoile lor, este nevoie de calibrarea cadrului legal astfel încât să le permită și munca zilieră, oferindu-le flexibilitatea necesară pentru a-și asigura un venit și a se adapta mai ușor noilor realități socio-economice. Trebuie să creăm un mediu favorabil care să sprijine atât inițiativele antreprenoriale, cât și accesul la diverse tipuri de muncă, indiferent de statutul lor”, susține Mihaela Sandu, președinta Asociației „Hands across Romania”.
Galațiul, mai degrabă oraș de tranzit pentru ucraineni
Conform datelor furnizate „Vieții libere” de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Galați, impactul prezenței refugiaților ucraineni asupra economiei locale nu este deloc unul spectaculos. Deși suntem „la doi pași” de Ucraina, sau poate tocmai de aceea, Galațiul pare a fi considerat doar un punct de tranzit pentru refugiați, mulți dintre ei alegând să-și continue drumul spre vest.
„Până la data de 30 septembrie 2024, la AJOFM Galați s-au înregistrat 901 refugiați ucraineni pentru facilitarea accesului pe piața muncii, din care 579 de femei și 322 de bărbați. 102 dintre aceste persoane au sub 25 de ani, 513 au vârste între 25 și 45 de ani, iar 286 au peste 45 de ani.
Din cei 901 refugiați ucraineni, cei mai mulți s-au înregistrat la AJOFM Galați în anul 2023 (645 de persoane). S-au mai înregistrat 70 de persoane în 2022, anul izbucnirii războiului din Ucraina, și 186 în 2024.
Doar 74 dintre aceștia s-au încadrat în muncă beneficiind de serviciile oferite de AJOFM: 17 persoane în anul 2022, 42 în anul 2023 și 15 persoane în anul 2024. Principalele domenii în care s-au angajat cetățenii ucraineni în Galați sunt: activități ale altor organizații, domeniul naval, restaurante, industria alimentară, transporturi rutiere de mărfuri”, ne-a spus Cezar Năstase, directorul executiv adjunct al AJOFM Galați.
Facilități pentru muncă și trai
Articolul 19 din Ordonanța de Urgență nr. 96 din 28 iunie 2024 privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina reglementează integrarea pe piața muncii cu mai multe facilități.
Astfel, aceștia pot fi încadrați în muncă fără aviz de angajare și își pot prelungi dreptul de ședere în scop de muncă fără a obține o viză de lungă ședere, până la expirarea perioadei de protecție temporară stabilită de Comisia Europeană.
De asemenea, cei care nu dețin documente de calificare profesională sau experiență pot fi angajați pe baza unei declarații pe propria răspundere, până la încetarea conflictului armat din Ucraina. Ei trebuie să declare că îndeplinesc condițiile necesare și că nu au antecedente penale incompatibile cu activitatea desfășurată. Aceste prevederi nu se aplică celor care doresc să exercite profesii reglementate precum medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist, moașă, medic veterinar și arhitect, sau profesiile din anexele nr. 2, 4 și 8 la Legea nr. 200/2004.
Angajarea refugiaților trebuie să respecte, totuși, prevederile art. 29 și 31 din Codul muncii, referitoare la verificarea aptitudinilor profesionale și personale și stabilirea unei perioade de probă.
OUG nr. 96 din 28 iunie 2024 mai stabilește o perioadă maximă de 3 luni consecutive pentru acordarea sumelor forfetare de cazare, în valoare de 750 lei/lună pentru o persoană singură și 2.000 lei/lună pentru o familie. Pentru beneficiarii anteriori, sumele sunt reduse la 500 lei/lună pentru o persoană singură și 1.500 lei/lună pentru o familie, în locațiile stabilite de comitetele județene și municipiul București pentru situații de urgență.
