În Săptămâna Luminată, biserica româno-elenă „Buna Vestire“ din municipiul Brăila devine loc de pelerinaj pentru mii de credincioşi, atât din Eparhia Dunării de Jos, cât şi din întreaga ţară, care vin cu credinţă la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, pentru a primi apa sfinţită din izvorul aflat sub Sfântul Altar al acestui lăcaş de cult. Izvorul se deschide o singură dată pe an, la praznicul închinat Maicii Domnului din Vinerea Luminată.
Conform unui comunicat al Arhiepiscopiei, sărbătoarea a debutat încă de joi, când foarte mulţi credincioşi au participat la slujba Vecerniei cu Litie. Vineri, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a săvârşit mai întâi rânduiala de binecuvântare a apelor izvorului de sub altarul bisericii şi a stropit cu agheasmă pelerinii aşezaţi la rând împrejurul bisericii şi pe trotuarul din apropiere. În continuare, ierarhul locului împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi din protopopiatul Brăila a oficiat Sfânta Liturghie la Altarul principal al bisericii, în prezenţa multor credincioşi.
În timpul Sfintei Liturghii, chiriarhul Dunării de Jos a rostit rugăciuni speciale pentru semenii noştri bolnavi şi cei aflaţi în suferinţe şi în încercări. În omilia rostită cu acest prilej, Părintele Arhiepiscop a tâlcuit pasajul evanghelic de la Sfântul Ioan rânduit pentru această sărbătoare şi a prezentat istoria sărbătorii, precum şi minunile săvârşite la Izvorul Tămăduirii de lângă Constantinopol, acolo unde prin lucrarea Maicii Domnului au fost făcute multe minuni în decursul veacurilor, mulţi împăraţi şi foarte mulţi oameni de rând vindecându-se de diferite boli.
Totodată, chiriarhul Dunării de Jos a amintit şi despre importanţa restaurării acestui emblematic şi măreţ locaş de cult, care din luna august a anului 2018 a intrat într-un amplu proces de reabilitare şi consolidare, cu lucrări complexe, atât la interior, cât şi la exterior.
La final, pelerinii ajunși mai târziu la biserică au fost stropiţi cu agheasmă, au primit binecuvântare arhierească şi au fost invitați la tradiţionala agapă frăţească.
De asemenea, Parohia ”Buna Vestire” din Centrul vechi al oraşului Brăila a pregătit şi oferit credincioşilor peste 30.000 de sticle cu agheasmă. Sticle cu agheasmă au primit, prin preoţii capelani, şi bolnavii din spitale, deţinuţii din penitenciare şi persoanele instituţionalizate în azile şi alte unităţi de ocrotirea socială.
Pe lângă agheasmă şi iconiţe, Parohia „Buna Vestire“ din Brăila le-a oferit credincioşilor prezenţi la slujbă pachete cu alimente cu specific pascal.
File de istorie
Potrivit preotului Rareş Bucur, piatra de temelie a sfântului lăcaş a fost pusă pe 8 septembrie 1863 de comunitatea greacă din Brăila, care a obţinut în prealabil aprobare pentru construire de la domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Biserica are formă de cruce, cu trei sfinte Altare şi două turle, iar ca stil domină cel bizantin, cu influenţe elene, gotice şi renascentiste. Lucrările au fost supravegheate de arhitectul Avraam Ioanidis din oraşul Brusa, fiind finalizate în 1872.
La săparea temeliilor a fost descoperit un izvor, care ulterior a fost captat într-o fântână, chiar sub Sfântul Altar, unde se oficiază în fiecare an slujba de Izvorul Tămăduirii.
Un detaliu deosebit despre această biserică este că are trei altare. Altarul principal poartă hramul Buna Vestire şi a fost sfinţit pe 29 octombrie 1872 de episcopul Melchisedec al Dunării de Jos. Altarul de Nord poartă hramul Sfântului Gherasim, iar cel de Sud pe cel al Sfântului Nicolae. Acestea au fost sfinţite pe 6 decembrie 1873, de acelaşi episcop.
Pictura bisericii a fost executată în trei etape. În 1880, Gheorghe Tătărescu a pictat cupola cu cei patru sfinţi evanghelişti. Între 1900 şi 1902, sfântul altar, arcada cea mare dinspre răsărit şi arcadele mari din nord şi sud au fost pictate de grecul C. Liochis. Partea finală a Naosului avea să fie executată abia în perioada 1945-1946, de pictorul Belizarie. Catapeteasma a fost lucrată în foiţă de aur de meşteri din Constantinopol şi a fost pictată, de asemenea, în mai multe etape: între anii 1876-1884, a lucrat la ea pictorul Matache Orăşeanu, în 1913, a lucrat pictorul Ioan Albescu, iar în 1914, pictorul V. Robea.
Uriaşele candelabre din biserică sunt confecţionate din cristal de Boemia.
