Te salut fără milă, monşer Neculai...
eşti focar de tandreţe, depozit de pace,
cămară cu dulce şi acru, cu tot...!...
Tu n-ai fugi/încolo! tu ai hai/încoace!
Ai câine, ai mâţă...şi ai papagal...
ai doamnă suveică, dă-n clocot şi tace,
îţi umple borcane cu suflet, cu vis...!...
Tu n-ai fugi/încolo! tu ai hai/încoace!
Ai casă, ai gard, ai copii...dar nu ai
statuie şi loc printre neamuri buimace...
găteşte-ţi războiul, suveica e-n toi...!...
Tu n-ai fugi/încolo! tu ai hai/încoace!
Ai carte, ai parte, ai dar...te înalţi
când cânţi cuvios şi încep să se roage
sub vorbele tale mireni rătăciţi...!...
Tu n-ai fugi/încolo! tu ai hai/încoace!
Cu tine, chiar popa rămâne tablou...!...
porneşte suveica şi vezi ce des/face!...
te salut fără milă, monşer Neculai...!...
Tu n-ai fugi/încolo! tu ai hai/încoace!
