EXCLUSIV/ 58.100 de euro pentru epava Pânzarului Moldovenesc (FOTO)
Foto: CCDJ

EXCLUSIV/ 58.100 de euro pentru epava Pânzarului Moldovenesc (FOTO)
Evaluaţi acest articol
(19 voturi)

Centrul Cultural „Dunărea de Jos” încearcă să salveze ce-a mai rămas din Pânzarul Moldovenesc. A dat în judecată asociaţia căreia, în 2011, i-a încredinţat nava pentru reparaţii, recondiţionare şi, ulterior, pentru folosirea ei în promovarea zonei Dunării de Jos, dar n-a făcut nimic din toate acestea! Ba mai mult, a lăsat nava să se degradeze până în pragul distrugerii. Centrul Cultural tocmai a obţinut o primă hotărâre judecătorească favorabilă, de pe urma căreia Pânzarul ar putea obţine 58.100 de euro. Este, însă, doar o primă bătălie câştigată dintr-un război juridic lung, la capătul căruia e greu de spus dacă va mai rămâne ceva de salvat din Pânzarul Moldovenesc, ajuns epavă pe uscat.

„Starea fizică a construcţiei nu permite existenţa acesteia mai mult de trei ani, urmând dezmembrarea, fără intervenţia omului, numai din cauze naturale”, este concluzia expertizei Pânzarului Moldovenesc, realizată în martie 2017, de către expertul tehnic dr. ing. Dan Drăgan, la solicitarea Centrului Cultural „Dunărea de Jos” (CCDJ). Suntem în aprilie 2019, deci Pânzarul Moldovenesc ar avea, teoretic, mai puţin de un an de supravieţuire. O existenţă scurtă şi tragică pentru nava construită în 2004, care a costat aproape un milion de lei.

Şansa şi neşansa Pânzarului

"Cu scândurile scorojite şi catargul la pământ, Pânzarul Moldovenesc zace într-o dană a Damen Shipyard Galaţi şi riscă să ajungă surcele”, aşa scriam, în anul 2016, despre starea nenorocită în care se află celebra replică a corăbiei comerciale din vremea lui Ştefan cel Mare. La acel moment, se împlineau cinci ani de când Centrul Cultural „Dunărea de Jos” îi încredinţase Pânzarul Moldovenesc Asociaţiei Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării Galaţi.

Prin Acordul de Cooperare, încheiat pe o perioadă de zece ani - deci până în 2021 - Asociaţia îşi asuma „obligaţia asigurării resurselor financiare legate de reparaţii anuale, întreţinere de cheiaj, de echipaj, de autorizare, de pază, de asigurare, precum şi a altor cheltuieli necesare exploatării în condiţiile legii”. Mai mult, documentul prevedea că recondiţionarea se va face pe o perioadă de patru luni, cu „o echipă formată din şase membri, personal calificat şi cu vastă experienţă în construcţia şi recondiţionarea ambarcaţiunilor”. Devizul total de lucrări se ridica, la acel moment, la 106.220 de euro din care: total materiale - 52.120 de euro, costuri manoperă - 41.600 de euro, costuri hală - 9.000 de euro, costuri expertizare - 3.500 de euro. Asociaţia se angaja ca, la expirarea Acordului, să restituie Pânzarul Moldovenesc "în bună stare".

Nu numai că n-a făcut din toate acestea, lăsând nava să se degradeze şi mai mult, dar nici măcar nu s-a sinchisit de adresele oficiale prin care autorităţile o întrebau de soarta Pânzarului: „Începând din februarie 2016, echipele aflate la conducerea instituţiei noastre au încercat, în numeroase rânduri, dar fără succes, să contacteze - telefonic şi în scris - reprezentanţii Asociaţiei Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării. Reprezentanţii noştri s-au deplasat de mai multe ori în incinta Şantierului Naval pentru a verifica starea Pânzarului Moldovenesc şi au observat situaţia navei”, ne transmitea CCDJ.

Expertiza. Cât mai valorează nava

Potrivit CCDJ, pentru a stabili cu exactitate stadiul fizic de degradare a navei, dacă există vreun prejudiciu înregistrat de instituţia publică, întinderea acestuia şi cauzele care l-au generat, a fost solicitată o expertiză oficială. A fost realizată în martie 2017, de către expert tehnic dr. ing. Dan Drăgan.

Raportul de expertiză a consemnat, negru pe alb, că „nava a fost supusă unei acţiuni de degradare atât din interior, cât şi din exterior, simultan, neexistând o barieră de oprire a absorbţiei apei”. Pe scurt, nefiind protejată o lungă perioadă de timp, de ordinul anilor, au fost afectate în totalitate construcţia de lemn (corp, punte) şi partea de izolaţii interioare.

Prin distrugerea structurii de lemn din prova şi spargerea coastei etanşe din prova navei şi efracţie, au fost sustrase aparatura de bord, echipamentele şi nu numai. De pildă, grupul sanitar a fost descompletat în mare parte, rămânând câteva ţevi şi scaunul de WC. Tot echipamentul de navigaţie nu mai există. A rămas motorul de propulsie în stare nefuncţională şi deteriorat.

De asemenea, coliziunile la transport au afectat structura navei. Expertul mai reţine putrezirea în anumite zone a lemnului bordajului, dar şi distrugerea în întregime a zonei prova-tribord, pe aproximativ opt metri pătraţi. Catargul prezintă deformaţii din cauza gradului de uzură, iar vopseaua aplicată iniţial nu mai există.

Concluzii: „Prin analiza efectuată se constată un grad avansat de deteriorare a construcţiei, inclusiv lipsuri majore în echipamente şi dotări. Starea fizică a construcţiei nu permite existenţa acesteia mai mult de trei ani, urmând dezmembrarea fizică a acesteia fără intervenţia omului, numai din cauze naturale”, consemnează expertul.

Potrivit acestuia, din estimarea efectuată a rezultat că valoarea Pânzarului Moldovenesc în martie 2017 este de 26.600 de euro.

Soluţiile propuse de expert

În concordanţă cu rezultatul inspecţiilor şi cu evaluarea obiectivului, expertul propune patru variante de soluţie.

Casarea navei, prin demontarea completă a structurii şi reciclarea materialelor ar fi prima opţiune.

Recuperarea navei pentru a fi folosită ca obiectiv turistic pe uscat, în care oamenii să aibă acces pe punte şi în compartimente ar fi, de asemenea, posibilă, dar cu costuri suplimentare.

Folosirea navei ca obiectiv simbol pentru oraşul Galaţi, prin amplasarea într-un loc public vizibil, dar fără accesul oamenilor pe ea ar fi cea mai ieftină soluţie pentru prelungirea existenţei obiectivului, dar şi o soluţie viabilă şi de efect, în viziunea expertului. Care o şi recomandă, precizând că refacerea parţială ar costa aproximativ 58.100 de euro.

Cât despre aducerea navei în stadiu de plutire, expertul susţine că ar fi o variantă aproape imposibilă, cu costuri nejustificate! Dar chiar şi aşa, spune expertul, nu ar prezenta un grad de siguranţă în exploatare şi nu ar obţine documentele necesare de la autorităţi!

Ce-a făcut Centrul Cultural

„Potrivit raportului de expertiză, remedierile necesare pentru reintegrarea structurii navei pentru a fi adusă în faza de exponat s-ar ridica la 29.600 de euro (valoarea estimată a materialelor) şi 28.500 de euro (valoarea manoperei). Suma totală pentru varianta de recuperare a obiectivului (în varianta cea mai ieftină) este de aproximativ 58.100 de euro. Reparaţiile ce trebuiau asigurate de către Asociaţia Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării, conform acordului încheiat cu aceasta, nu s-au realizat. Ca urmare a încălcării obligaţiilor asumate de către partener, instituţia noastră a formulat împotriva acestuia o acţiune la Tribunalul Galaţi, pentru tragerea la răspundere civilă”, preciza Centrul Cultural, la solicitarea noastră, în primăvara anului trecut.

Conform instituţiei, obiectul dosarului înregistrat pe rolul Tribunalului Galaţi îl constituie „obligarea de către instanţă a pârâtei Asociaţia Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării la plata sumei de 58.100 de euro”.

Decizia instanţei

Instanţa tocmai a dat dreptate Centrului Cultural. În soluţia pe scurt, consemnată pe portalul instanţelor, se arată: „Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Centrul Cultural «Dunărea de Jos» Galaţi, în contradictoriu cu pârâta Asociaţia Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării Galaţi. Obligă pârâta la plata, către reclamant, a sumei de 58.100 euro, în echivalent în lei, la data plăţii cu titlu de prejudiciu. Obligă pârâta la plata, către reclamant, a cheltuielilor de judecată în sumă de 2.300 lei. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare”.

Cei 58.100 de euro reprezintă diferenţa dintre valoarea Pânzarului Moldovenesc la momentul predării lui către Asociaţie şi cea de la ora actuală.

Drum lung

Din păcate, hotărârea magistraţilor nu este definitivă. Se aşteaptă redactarea ei şi eventuala exercitare a căilor de atac. Dacă acestea nu vor mai fi folosite, sau dacă şi în recurs Centrul Cultural va avea, din nou, câştig de cauză, iar decizia va rămâne definitivă, va fi necesară executarea silită a pârâtului. Iar toate aceste proceduri înseamnă timp! Timp pe care e greu de spus dacă Pânzarul Moldovenesc îl mai are…

Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, oricât de mult şi-ar dori rezolvarea rapidă a situaţiei, este însă obligat să respecte legislația şi să parcurgă, cu stricteţe, procedurile şi paşii legali prevăzuţi de aceasta.

Ce s-a vrut şi ce-a ieşit

În prezent, Pânzarul Moldovenesc mai poate fi admirat în toată splendoarea, plutind pe Dunăre, doar pe bannerul portalului Consiliului Judeţean Galaţi.

Povestea lui a început pe 17 mai 2004, când Consiliul Judeţean a alocat bani din fondul de rezervă bugetară pentru finanţarea proiectului "Pânzarul Moldovenesc". În timp record, pe 4 iulie 2004, nava a fost lansată la apă şi sfinţită într-o impresionantă festivitate care a marcat împlinirea a 500 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare.

Ulterior, Pânzarul a navigat mai mult între Consiliul Judeţean şi Centrul Cultural, instituţii care şi l-au tot plasat una alteia, sub motivaţia că n-au bani să-l întreţină. În rest, mai mult a făcut pluta pe Faleză, unde a fost şi lovit de o maşină de salubritate.

Pe 15 august 2011, de Ziua Marinei, a fost ultima dată când Pânzarul Moldovenesc a plutit pe apele fluviului, şi de la primar şi prefect până la preşedintele judeţului şi la deputaţi, toţi au urcat pe puntea Pânzarului, pentru a arunca în apă crucea de flori întru pomenirea marinarilor dispăruţi sub ape.

Aşa cum aţi mai putut citi în "Viaţa liberă", Pânzarul Moldovenesc este o replică la scară 1 la 1 a unei corăbii cu pânze din flota comercială a Moldovei, din timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Numai că este o corabie cu… motor. A fost proiectat de Icepronav Galaţi şi executat de către SC SPAT Galaţi.

Cui i-a fost încredinţată nava?

Conform datelor găsite în bilanţurile economice de pe portalul Ministerului Finanţelor, Asociaţia Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării este înregistrată pe 14 iulie 2011. Deci s-a născut cu două luni înainte de a i se oferi, pe tavă, Pânzarul, pentru o perioadă de zece ani. Propunerea şi solicitarea au venit, conform autorităţilor, din partea Asociaţiei Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării Galaţi.

Cât despre potenţa financiară în suportarea cheltuielilor mari, impuse de recondiţionarea şi întreţinerea navei, situaţiile financiare nu arată deloc optimist. Asociaţia a înregistrat, în anul 2013, venituri de 7.649 de lei şi cheltuieli totale de 7.378 de lei, cu un efectiv de personal de cinci angajaţi. A încheiat anul 2014 cu un angajat, venituri de 10.043 de lei şi cheltuieli de 9.968 de lei, iar în 2015 a avut trei angajaţi, venituri de 28.575 de lei şi cheltuieli de 28.338 de lei. Conform bilanţurilor fiscale de pe portalul Ministerului Finanţelor, la 31 decembrie 2016 declara venituri totale de 900 de lei şi cheltuieli de 816 lei, iar la 31 decembrie 2017, zero venituri şi cheltuieli.

În aceste condiţii, e greu de spus de ce i s-a dat Pânzarul Moldovenesc şi mai ales cum vor fi recuperate prejudiciile.

Citit 12627 ori Ultima modificare Joi, 11 Aprilie 2019 17:55

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.