Forţele pro-UE rămân autoritare

Forţele pro-UE rămân autoritare
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

Forţele pro-UE au conservat o majoritate clară în cadrul Parlamentului European, însă legislativul comunitar va trebui să întoarcă pagina după dominaţia istorică a două familii politice, în urma unui scrutin din care iese mai fragmentat ca niciodată, relatează luni AFP. Prima concluzie a scrutinului european este că creştin-democraţii din PPE şi social-democraţii din S&D nu mai sunt în măsură să formeze singuri o majoritate, rămânând totuşi cele mai mari grupuri din hemiciclu.

Progresele naţionaliştilor şi populiştilor, dar şi cele ale liberalilor şi Verzilor, au costat zeci de locuri din cele 751, câte are Parlamentul European. Grupurile lor - cu 179 de locuri pentru PPE şi 150 pentru S&D conform ultimelor proiecţii - nu vor putea reedita "marea coaliţie" care le-a permis să construiască compromisuri privind textele legislative şi să-şi împartă posturile de putere. Este sfârşitul unei epoci, cea a dominaţiei a două partide, care persistă de aproape 40 de ani în Parlamentul European.

Potrivit unor estimări care rămân să fie confirmate, Liga lui Matteo Salvini ar putea deveni partidul naţional cu cei mai mulţi membri în Parlamentul European, cu excepţia poate a Partidului Brexit al lui Nigel Farage. Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF), în care se află în prezent deputaţii Adunării naţionale şi ai Ligii, ar creşte de la 36 de membri la 58 în următorul PE, potrivit ultimelor proiecţii. Grupul populist Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe (EFDD) ar câştiga şi el în plus aproape o duzină de locuri, până la 56. Naţionaliştii, populiştii şi alţi eurosceptici, chiar dacă au realizat progrese, rămân totuşi departe de a putea revendica roluri de prim-plan în cadrul Parlamentului European. Şi cu cât ele sunt mai divizate şi chiar în dezacord profund asupra anumitor subiecte, recompunerea anticipată a alianţelor lor rămâne un lucru neclar.

"Nu populiştii şi naţionaliştii sunt cei care au câştigat cele mai multe locuri, ci grupul nostru proeuropean", a declarat şeful grupului ALDE din PE, Guy Verhofstadt. Acest grup va deveni, cu 107 locuri potrivit ultimelor proiecţii, al treilea în PE, datorită în special aportului listei "Renaissance" a preşedintelui francez Emmanuel Macron.

Verzii au afirmat şi ei duminică că au devenit "indispensabili", potrivit noului lor lider de grup din PE, Philippe Lamberts, după progresul care le permite să obţină 70 de locuri, faţă de 51 în precedenta legislatură.

Acest nou peisaj politic fragmentat va face căutarea compromisului mai complexă, fie că este vorba despre mari reforme sau despre împărţirea posturilor de putere la Bruxelles. Cursa pentru succesiunea lui Jean-Claude Juncker (PPE) la preşedinţia PPE va furniza un prim test. Numele candidatului la preşedinţia executivului european trebuie decis între şefii de stat şi de guvern ai celor 28, dar el trebuie apoi să obţină o majoritate, respectiv 376 de voturi, în rândul eurodeputaţilor.

După formarea noului Parlament European, va fi necesară o înţelegere între cel puţin trei grupuri, mai notează AFP.

Mutaţii politice în „motorul” franco-german

Alegerile europarlamentare au adus rezultate dezamăgitoare partidelor aflate la guvernare în Franţa şi Germania, considerate cele două motoare ale Europei, spre deosebire de premierul spaniol Pedro Sanchez, a cărui victorie clară a asigurat socialiştilor spanioli un rol important în UE.

Partidul de extremă dreapta Adunarea Naţională a lui Marine Le Pen a câştigat alegerile europene din Franţa, devansând Republica în Marş, formaţiunea preşedintelui Emmanuel Macron. Le Pen i-a cerut preşedintele Macron să dizolve Adunarea Naţională şi să organizeze alegeri legislative, "pentru a cunoaşte adevărata opinie a ţării". O altă surpriză a venit din partea Verzilor, care s-au clasat pe locul al treilea.

Conservatorii cancelarului Angela Merkel se menţin drept prima forţă în Germania, cu o pierdere notabilă de voturi şi în contextul ascensiunii puternice a Verzilor, care îi depăşesc pe social-democraţi. Aceste rezultate constituie un obstacol în calea menţinerii coaliţiei lui Merkel.

Partidul Socialist (PSOE) spaniol marchează o victorie clară, obţinând 20 din cele 54 de locuri alocate, urmat de conservatorii din PP, care obţin 12 locuri şi liberalii Ciudadanos, care trec de la 2 la 7 mandate. PSOE va ocupa, în funcţie de rezultatele finale ale alegerilor europene, prima poziţie ca număr de locuri (20) în Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) din Parlamentul European.

O nouă balanţă de putere

Dacă alegerile pentru Parlamentul European au fost un test pentru a diagnostica starea Uniunii Europene, un lucru este limpede: alegătorii cer o schimbare, dar nu o redesenare fundamentală a proiectului european, notează luni dpa.

Scrutinul a dat o lovitură partidelor centriste care au dominat Parlamentul European în istoria sa de 40 de ani, dar nu a constituit "cutremurul" anticipat de Steve Bannon, fost strateg al preşedintelui american Donald Trump şi imaginea mişcării populiste.

Chiar dacă rezultatele votului nu sunt cele anticipate de populiştii de extremă dreapta, noul legislativ va fi diferit, întrucât grupurile centriste care îl dominau în mod tradiţional şi-au pierdut majoritatea, ceea ce face mai dificile compromisurile.

Votul a însemnat sfârşitul marii coaliţii dintre Partidul Popular European (PPE, de centru dreapta) şi grupul socialiştilor şi democraţilor (Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor, S&D), care nu mai dispun, împreună, de o majoritate în legislativul cu 751 de locuri.

Prezenţa ridicată la urne, de circa 50 la sută, a arătat că alegătorii au înţeles că aceste alegeri au fost critice pentru viitorul UE.

Citit 10088 ori Ultima modificare Vineri, 07 Iunie 2019 13:38

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.