Evaluaţi acest articol
(5 voturi)
1 comentariu

Pe 8 noiembrie 2016, americanii îşi vor alege un nou preşedinte, dintre miliardarul Donald Trump şi Hillary Clinton, fostă primă doamnă, fost senator şi fost secretar de stat sub conducerea lui Barack Obama. Indiferent de rezultatul alegerilor, anumite consecinţe se vor răsfrânge şi asupra statului român, în calitate de aliat al SUA, dar şi în calitate de gazdă pentru baze militare şi scuturi antirachetă.

Clinton vs Trump, un duel mai puţin echilibrat


Deşi, la început, europenii au luat candidatura lui Donald Trump în glumă, considerând că nu are cum să ajungă principalul candidat al republicanilor pentru Casa Albă, iată că magnatul are acum şanse mari să îşi câştige locul în Biroul Oval, fiind primul republican care ar ocupa scaunul prezidenţial după George W. Bush. Cu toate că discursurile sale au fost pline de mesaje violente, xenofobe şi au incitat la război de multe ori, Donald Trump a reuşit să-şi atragă simpatia a 34 la sută dintre votanţii americani.

La polul opus se află Hillary Clinton, un personaj mai obişnuit cu interiorul Casei Albe decât Trump, dat fiind că a fost Prima Doamnă în timpul mandatului lui Bill Clinton, senator al Statelor Unite, dar şi secretar de stat în mandatul lui Barack Obama. În plus, este şi susţinută de fostul preşedinte american, iar încrederea populaţiei în ea este mare, de aproximativ 46 la sută, la începutul lunii august, potrivit sondajelor. Astfel, Hillary Clinton are şanse să devină prima femeie preşedinte din istoria Statelor Unite ale Americii.

Clinton a condus în cele mai multe sondaje online naţionale din acest an. Ultima dată când Trump s-a apropiat de popularitatea lui Clinton a fost la începutul lunii mai, când ultimii săi doi rivali pentru nominalizarea republicană au renunţat la cursă şi liderii partidului au început să se alinieze în spatele campaniei sale, notează Reuters.

România, direct implicată


Dat fiind că Donald Trump a afirmat în mai multe rânduri că nu înţelege scopul şi rolul Tratatului Alianţei Atlanticului de Nord (NATO), în cazul în care acesta va ajunge la putere, România şi-ar putea pierde cel mai puternic aliat din ultimul sfert de secol. „Multe, multe dintre cele 28 de state membre, cele mai multe dintre ele, nu contribuie cât ar trebui. Asta înseamnă că noi îi protejăm şi că primesc protecţie militară şi alte lucruri. Înşală Statele Unite şi vă înşală pe voi, cetăţenii. Nu-mi pasă, nu mai vreau să fac asta! Ori plătesc, inclusiv pentru deficienţele din trecut, ori trebuie să plece. Şi dacă asta destramă NATO, aşa să fie!”, a declarat Donald Trump, într-o conferinţă de presă din luna martie.

Donald Trump este printre puţinii care cred că Statele Unite ar trebui să întoarcă spatele NATO şi politicii de securitate de după 1945. Dar ideea despre creşterea implicării financiare a statelor europene este împărtăşită de mulţi politicieni de la Washington. Chiar şi Barack Obama a criticat Europa pentru faptul că depinde prea mult de banii americani pentru apărare. Statele Unite sunt cel mai mare contribuitor la bugetul NATO, cu o cotă de peste 22 la sută. În plus, fiecare stat membru se obligă să aloce cel puţin 2 la sută din PIB pentru apărare. Dar, pe lângă SUA, doar alte patru ţări fac asta: Polonia, Grecia, Marea Britanie şi Estonia.

În România, bugetul pentru apărare este în creştere, iar liderii politici au semnat la începutul anului trecut un pact pentru apărare, o înţelegere prin care se obligă ca indiferent ce partid vine la guvernare, începând din 2017 bugetul alocat apărării să fie de 2 la sută din PIB. Decizia a fost lăudată şi dată ca exemplu de oficialii americani şi din NATO.

Şi dacă ar fi să nu iasă SUA din NATO, o eventuală venire la putere a lui Donald Trump ar putea duce la izbucnirea unui nou război în Orientul Apropiat, acesta afirmând că singura cale de a opri ascensiunea Statului Islamic este, cităm, "cu multe bombe". Astfel, este uşor de presupus că Trump ar putea să îşi tragă şi aliaţii după el într-un război, din care nu vor avea de câştigat decât producătorii de armament.

Pentru Hillary Clinton, România este un aliat de încredere


"România este unul dintre cei mai încredere şi respectabili aliaţi pe care îi avem", a declarat în repetate rânduri candidatul democraţilor la Casa Albă, Hillary Clinton. Fie că declaraţiile au avut loc din funcţia de secretar de stat ori de candidat la preşedinţie, fosta primă doamnă a SUA nu a ezitat niciodată să îşi exprime respectul pentru România, ca aliat al Statelor Unite şi ca membru NATO.

De altfel, fostul secretar de stat are parte de susţinere din partea multor personalităţi politice din Statele Unite. „Pericolele sunt prea mari, vremurile sunt prea nesigure pentru a-l alege pe Donald Trump în funcţia de preşedinte al Statelor Unite. În istoria acestei naţiuni, niciun alt candidat învestit nu a ştiut mai puţine şi nu a fost mai puţin pregătit pentru a gestiona securitatea noastră naţională. Nu putem alege un om care îi subestimează pe aliaţii noştri în timp ce admiră dictatori precum Vladimir Putin", a declarat Joe Biden, vicepreşedintele SUA.

Profil de candidat. Donald Trump, alesul republicanilor pentru cursa prezidenţială


Cursa pentru câştigarea alegerilor de la Casa Albă a început pentru Donald Trump pe 16 iunie 2015, dată la care a fost nominalizat printre concurenţii partidului republican la această funcţie. Om de afaceri, politician, personalitate de televiziune, dar şi autor, Donald Trump a fost învestit în vara acestui an drept candidat al partidului la alegerile din 8 noiembrie, iar şansele sale sunt relativ mari, dat fiind că aproape 35 la sută dintre americani aderă la ideile sale. Donald Trump a anunţat pe 16 iunie, într-un discurs care a durat 45 de minute, că va candida pentru şefia statului american cu promisiunea că „va face ţara măreaţă din nou”. Nu este prima dată când Donald Trump s-a gândit să candideze. În 2012, magnatul a fost pe punctul de a se înscrie în cursă, dar s-a răzgândit în ultimul moment şi a explicat că nu este pregătit să renunţe la afaceri. În aceste condiţii, mulţi au crezut că indiciile că Trump va candida anul acesta nu se vor concretiza, aşa cum nu s-au concretizat nici în 1987, 1999, 2004 sau 2008.

Anul trecut a dat, însă, startul unei campanii pline de controverse, care a sfidat toate regulile luptei politice, în condiţiile în care omul de afaceri a făcut nenumărate afirmaţii provocatoare. Donald Trump critică în mod regulat acordurile comerciale încheiate cu China, Mexic şi alte ţări, pledează pentru taxe mai mari pentru cei bogaţi şi nu vrea ca statul să se implice mai mult în sistemele de servicii sociale şi de asigurări medicale, aşa cum cere partidul său.

Nu acestea sunt totuşi cele mai interesante promisiuni electorale ale republicanului. Donald Trump a dus o campanie antiimigranţi şi a declarat că vrea să deporteze toţi străinii care se află ilegal pe teritoriul SUA. De asemenea, vrea să oblige Mexicul să plătească pentru construcţia unui gard la graniţa cu Statele Unite. "Când Mexicul îşi trimite oamenii la noi, nu îi trimite pe cei mai buni. Trimit oameni care au o sumedenie de probleme, pe care le aduc cu ei. Este vorba despre droguri, crime. Sunt violatori. Şi unii, presupun, sunt oameni de treabă. Vă garantez un lucru. În prima zi a mandatului meu, vor pleca toţi. Şi vor fugi mâncând pământul", a declarat Trump.

Candidatul nu a ratat nicio ocazie să menţioneze averea pe care a strâns-o şi succesul său în afaceri, unul dintre punctele centrale ale campaniei sale electorale. De altfel, excentricul miliardar a anunţat că îşi va finanţa singur campania electorală, pentru a nu fi prins de jocurile politice făcute la nivel înalt. Trump susţine că are 10 miliarde de dolari, deşi Forbes îi estimească activele la circa patru miliarde.

Din declaraţiile sale, reiese că Trump este un republican conservator declarat, exact ca George W. Bush. În Statele Unite, comportamentul manifestat de miliardar şi întregile sale discursuri au fost catalogate ca trumpisme, iar analiştii politici au comparat campania sa cu mişcările populare din China şi Filipine.

Profil de candidat. Hillary Clinton, prima femeie candidat la preşedinţia SUA


Hillary Rodham Clinton (67 ani), care a mai candidat  la învestitura democrată pentru alegerile prezidenţiale în 2008, a fost Prima Doamnă a Statelor Unite în perioada 1993-2001, fiind soţia fostului preşedinte american Bill Clinton. În perioada 2001-2009 a fost senator, reprezentând statul New York, iar din 2009 până în 2013 a ocupat funcţia de secretar de stat.

Pe agenda fostului secretar de stat se află creşterea salariului minim, reducerea taxelor plătite de firmele de talie mică, reducerea taxelor medicale şi susținerea Obamacare.

Deşi este văzută de mulţi ca favorită în cursa prezidențială, Hillary Clinton  a fost învinuită că a folosit în interes de serviciu contul personal de e-mail atunci când a ocupat funcţia de secretar de stat, acest lucru fiind o încălcare a  prevederilor federale cu privire la corespondenţă.

Totodată, Clinton a fost acuzată că nu a intervenit la timp în cazul atacului din 2012 asupra clădirii consulare a SUA din Benghazi. În urma atacului, ambasadorul SUA în Libia, Christopher Stevens, şi alţi trei americani au murit.

Hillary Clinton şi-a lansat, în luna iunie, planul politic pentru prezidenţialele Statelor Unite din 2016. Planul fostului secretar de stat, intitulat “Cele patru lupte”, conţine mai multe politici sociale, precum reducerea costurilor medicale, reducerea taxelor şcolare universitare, introducerea unor masuri pentru ingrijirea copiilor, creşterea salariului minim, protejarea drepturilor muncitorilor de a se sindicaliza, reducerea taxelor pentru familile de muncitori şi un plan de investiţii in infrastructură, cercetare şi educaţie. Potrivit Forbes, în ceea ce priveşte salariul minim, Hillary Clinton propune 12 dolari pe oră pentru cei mai săraci muncitori din Statele Unite. Clinton susţine că 15 dolari pe oră, salariul pentru care a pledat Bernie Sanders, este o sumă care ar putea să fie suportată doar de către statele americane dezvoltate, însă un astfel de plan este inaplicabil la nivel federal.

Mai sunt şi alţi candidaţi, dar cu şanse minime


Deşi sunt creditaţi cu şanse minime, la prezidenţialele din SUA s-au mai înscris oficial Gary Johnson, candidatul Partidului Libertarian, şi Jell Stein, candidatul Partidului Verzilor. Până în ziua alegerilor n-ar fi exclus, însă, să mai apară şi alţi candidaţi, fie şi numai pentru acumularea de notorietate sau ca o simplă ironie la adresa sistemului. Unul dintre ei ar putea fi chiar rockerul Alice Cooper.

Promisiuni, după alegeri. Regimul de vize SUA pentru români s-ar putea modifica


Românii care doresc să călătorească în SUA să nu se aştepte la ridicarea vizelor mai devreme de 2017, declară ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, potrivit căruia există posibilitatea modificării legii în acest sens după alegeri.

Potrivit acestuia, România îndeplineşte toate condiţiile pentru ridicarea vizelor, mai puţin rata de refuz, însă ambasada americană la Bucureşti face eforturi pentru a-i ajuta pe cei care doresc să călătorească în SUA. "Nimic nu se va întâmpla în acest an, sunt sincer cu dumneavoastră. Imigraţia este un subiect sensibil, este unul dintre subiectele principale discutate în campania prezidenţială din SUA în acest an, nu ne putem aştepta să se întâmple mai repede de 2017... Cel mai devreme, o posibilă modificare a legii este 2017. România îndeplineşte toate criteriile şi condiţiile din actuala lege, cu excepţia ratei de refuz, cred că trebuie să aşteptăm să vedem dacă se schimbă trendul. (...) E posibil ca în 2017 sau după alegeri să apară schimbări în legislaţia americană", a spus ambasadorul SUA în România.

Actualmente, obţinerea vizei este un proces greoi, bazat pe programare la interviu şi plata unei taxe de 100 de dolari. Termenul de eliberare a vizei pentru SUA variază de la caz la caz, dar de cele mai multe ori aceasta este eliberată în termen de o săptămână de la susţinerea interviului cu membrii ambasadei.

Citit 5854 ori Ultima modificare Miercuri, 09 Noiembrie 2016 13:21

1 comentariu

  • postat de Iancu Jianul Sâmbătă, 27 August 2016 14:56 79.116.106.*** Link la comentariu
    1
    5

    Tarile nu au prieteni si nici dusmani, au doar interese comune! - Emil Hurezeanu
    Interesul comun al statelor unite nu coincide cu cel al Romaniei... Acela de a-I manca resursele monetare, iar al europei piata de lucru foarte ieftina padurile, fabricile si fierul vechi. Adica cam tot ce-au caldit stramosii nostril si s-au luptat cu sange ASTIA le dau aproape gratis si fura pana si banii aia! O sa va intrebati cei ce nu le pica fisa care ASTIA... aia care seamana cu cei din pictura lui Grigorescu dar doar cu numele!

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.