Cum a transformat oraşul administraţia de tip Durbacă. Ce-au lăsat în urmă primarii Galaţiului (II) (FOTO)

Cum a transformat oraşul administraţia de tip Durbacă. Ce-au lăsat în urmă primarii Galaţiului (II) (FOTO)
Evaluaţi acest articol
(35 voturi)

"Vrând-nevrând, prietenii sau duşmanii mei vor trebui să accepte că am creat la Galaţi administraţia de tip Durbacă, care va rămâne un punct de referinţă. Oricum, ceea ce am făcut eu în acest oraş este unic la nivelul României", declara primarul Eugen Durbacă, în mai 1996, după primii patru ani de mandat. A fost primar al Galaţiului opt ani, din martie 1992 şi până în iunie 2000, şi a schimbat definitiv şi iremediabil faţa oraşului.

Pentru că adesea auzim "Ce-a făcut primarul? / - N-a făcut nimic!", pentru că Galaţiul nu este doar oglinda noastră, a gălăţenilor, ci şi a primarilor care i-au condus destinele, ne-am propus ca, pe parcursul unui serial, să încercăm să aflăm ce au lăsat notabil în urmă cei aflaţi vremelnic în postul de edil-şef al oraşului.

Astăzi vom încerca să vă oferim o radiografie a administraţiei Eugen Durbacă şi a moştenirii pe care a lăsat-o Galaţiului la finalul celor două mandate.

Primul mandat

Eugen Durbacă, de profesie inginer mecanic, a fost ales primar al municipiului Galaţi pe 23 februarie 1992, în al doilea tur al primelor alegeri locale de după Revoluţie. A candidat din partea Uniunii Stângii Democrate, a primit 73.321 de voturi - reprezentând 59,21 la sută, iar pe 2 martie 1992 a depus, pentru prima dată, jurământul de primar al Galaţiului.

În mai 1996, la finele primului său mandat, Durbacă trecea pe lista obiectivelor realizate: Uzina de Apă II, ansamblul arhitectonic Lapidarium din centru, cantina de ajutor social a pensionarilor, asigurarea de apă caldă şi rece 24 de ore pe zi, dar şi repararea capitală a străzilor Brăilei, Siderurgiştilor (până în cartierul Aeroport) şi Domnească (până la Grădina Publică). "La aceste străzi am înlocuit atât covorul asfaltic, cât şi bordurile", preciza în articolele electorale. Aşa se explică dispariţia bordurilor de granit şi bazalt...

"Vrând-nevrând, prietenii sau duşmanii mei vor trebui să accepte că am creat la Galaţi administraţia de tip Durbacă, care va rămâne un punct de referinţă. Oricum, ceea ce am făcut eu în acest oraş este unic la nivelul României. O singură rugăminte am de la ziarişti şi inamicii mei politici: să-mi scrie numele mare, citeţ şi corect. În rest, nu mă interesează ce scriu despre mine", declara întemeietorul "administraţiei de tip Durbacă".

Chiar şi în articolele electorale, când i se atrăgea atenţia că Galaţiul arată urât cu atâtea dughene aşezate pretutindeni, răspundea cu nonşalanţă: "Eu am dat o mare şansă privatizării la Galaţi. Cei care se bat cu pumnul în piept că am urâţit oraşul cu tarabe şi dughene să-i întrebe pe cei care nu aveau loc de muncă înainte dacă am procedat bine sau nu".

Cât despre afacerile proprii, Durbacă vorbea cu aceeaşi seninătate: "M-au acuzat că m-am îmbogăţit în timpul mandatului meu. Pe puţin 15.000 de gălăţeni s-au mai îmbogăţit în timpul mandatului meu, graţie facilităţilor pe care le-am oferit privatizării la Galaţi. Firma mea nici măcar nu se află în prima jumătate a topului privatizaţilor".

Acesta avea să fie, însă, doar începutul. În iunie 1996, Durbacă a candidat din partea PDSR, a fost reales primar al Galaţiului încă din primul tur al alegerilor locale, cu 70.657 de voturi, reprezentând 54,86 la sută.

O gheretă, o benzinărie şi-o casă într-o rână

În mai 2000, la finele celui de-al doilea mandat al "administraţiei de tip Durbacă", pe stema Galaţiului ar fi putut să figureze "o gheretă, o benzinărie şi o casă într-o rână". Cel puţin aşa credea liderul liberalilor gălăţeni, Victor Paul Dobre, care declara într-un interviu acordat ziarului "Viaţa liberă": "Cu largul concurs al celor plătiţi de fapt să vegheze la păstrarea integrităţii urbanistice a oraşului, s-a construit haotic, s-au înălţat alandala tot felul de construcţii, s-a demolat fără discernământ. Toţi cei care au fost angajaţi pe postul de arhitect-şef au fost puşi pe fugă sau au plecat singuri, nedorind să fie părtaşi la distrugerea Galaţiului şi la anularea a tot ceea ce este considerat reprezentativ pentru oraş. După cum au fost gândite şi realizate multe dintre lucrările edilitare, pe stema Galaţiului ar trebui să figureze o gheretă, o benzinărie şi o clădire într-o rână", spunea Dobre.

"A dughenizat oraşul prin construcţia haotică a mii de garaje, chioşcuri, gherete. A mutilat faţadele blocurilor de pe strada Brăilei, Ţiglina I, care aveau o arhitectură unicat în Galaţi", scrie Ion Lucian Mehedinţi, în cartea "O generaţie a Galaţiului între două sisteme politice, economice şi sociale (1944-2014)", publicată în 2015 la Editura Fundaţiei Universitare "Dunărea de Jos" Galaţi.

Din perspectiva primarului Durbacă, lucrurile se vedeau, însă, cu totul altfel.

Al doilea mandat

În campania electorală din 2000, în încercarea de a obţine cel de-al treilea mandat, Eugen Durbacă afirma că "a creat 12.000 de locuri de muncă, a sprijinit micii întreprinzători, a susţinut înfiinţarea transportului privat de călători şi a repartizat 4.500 de locuinţe sociale". Asta a însemnat, de fapt, distrugerea caselor din centrul vechi al oraşului, unele adevărate opere de artă şi monumente ale epocii, prin popularea lor cu familii numeroase de romi, care le-au distrus, furat şi pus pe foc, bucată cu bucată! Şi dacă de garaje şi chioşcuri am mai putut scăpa, multe dintre casele vechi ale oraşului sunt pierdute pentru totdeauna…

"După ce voi fi din nou instalat în funcţia de primar, voi continua să fac acelaşi lucru: voi da semnături pe capota maşinii", afirma cu seninătate Eugen Durbacă.

Cum s-a născut "Parcul lui Durbacă"

Întrebat pe ce şi-a lăsat cel mai bine amprenta în cei opt ani de Primărie, Eugen Durbacă răspundea: "O realizare la care ţin mult este parcul din Valea Ţiglinei. Să vă spun un secret: cred că nu degeaba i se spune «Parcul Durbacă». Acolo am încercat împreună cu proiectanţii să găsim soluţii, însă acestea nu veneau. Şi atunci am convenit să-l proiectăm pe măsură ce îl facem. Aşa a luat fiinţă acel parc. Am început în 1993, cu locul de joacă, după care am nivelat, am făcut aleile. A fost foarte greu, pentru că era un praf fantastic…", declara Eugen Durbacă în "Viaţa liberă".

Drumul de centură şi pieţele

"O altă chestiune la realizarea căreia am contribuit în mod deosebit este Drumul de centură, o lucrare complexă. Dacă până la viaduct sunt patru benzi cu parapeţi de beton, mai departe, spre nord, este vorba de canalizare. Drumul de centură se va finaliza în maximum două luni. Un alt lucru la care ţin sunt pieţele: prima am făcut-o în Micro 17, a doua în Micro 21 şi, acum, Piaţa Centrală. În maximum două săptămâni, Piaţa Centrală va fi dată în folosinţă. Este o piaţă ultramodernă, dar nu este terminat întreg complexul pieţei, care va cuprinde sediul administrativ, mai multe parcări, amenajări în aer liber pentru desfacerea produselor. Va fi ceva deosebit", spunea Durbacă.

Piaţa Centrală avea să fie inaugurată în prezenţa preşedintelui Ion Iliescu, aflat în vizită electorală, când Durbacă avea să declare: "M-a durut faptul că puteau să-mi trimită măcar o invitaţie, că doar eu făcusem aproape totul acolo".

În mai 2000, politicianul îşi mai trecea în palmares: pasajul pietonal de la P-uri, parcul din Mazepa, Cimitirul "Sf. Lazăr", "amenajarea Plajei Dunărea şi Lacului Vânători pentru toţi gălăţenii", modernizarea viaductului de la Gară, repararea a peste 1.000.000 de metri pătraţi de străzi şi Şoseaua de centură, "amenajarea de locuri de parcare pentru 5.000 de maşini" şi asigurarea iluminatului public în procent de 85 la sută.

De asemenea, vorbea despre lucrări executate pe străzile Traian şi Ştiinţei şi susţinea că a iniţiat proiectul modernizării străzii Basarabiei: s-a realizat tronsonul Calea Prutului - strada Traian şi s-a început tronsonul Traian - bulevardul Coşbuc. "Apar cetăţeni care spun: Durbacă a tăiat copacii. Să fim serioşi, sub copacii aceia erau toate firele şi toate canalizările! La terminarea mandatului meu se făcuse tot ce era mai greu", declara Durbacă în "Viaţa liberă".

Pe 18 iunie 2000, cu 42.207 voturi, Eugen Durbacă a pierdut fotoliul de primar al Galaţiului, în favoarea lui Dumitru Nicolae, preferat de 71.820 de gălăţeni.

Citit 22621 ori Ultima modificare Joi, 24 Octombrie 2019 14:37

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.