Moto: "Ochiul este casa în care înfloresc luminile şi bunătatea"                                                              (Vasile Sevastre Ghican) Încă nu ştiu dacă drumul din partea acea ...

Noaptea se îngână cu ziua. Întunericul ronţăie conturul luminii. E aproape frig. Nesimţit şi galben, un tramvai trece huruind pe paralelele silenţioase, chipurile. Probabil, constructorii n-au mai avut destul silenţios şi au pus zgomotos cu carul. Că tare se mai pricep nişte dumnealor la batjocorit şi la distrus liniştea lăsată de Domnul, în drept şi în ofrandă, tuturor!... Iată, dinspre stânga, de pe o stradă lăturalnică, nesimţit ca şi tramvaiul, vine un târtan cu ...

Moto: "O umbră îmbrăcată curat întrece duritatea granitului"                                                         (Vasile Sevastre Ghican) Azi am văzut o rochie de stambă la marginea pădurii... şi am stat de vorbă cu salcâmii... oare unde-i trupul pe care l-o fi îmbrăcat, trupul pe care l-a ferit de ploaie, de spini, de frig, de soare, de omăt? salcâmii toţi au ridicat din umeri... cel mai uscat mi-a zis: hai să-ţi ară ...

Iată, mă aflu în autobuzul acesta. În autobuzul acesta nu citeşte nimeni. Iată, un călător bea rachiu. Iată, alt călător bea vin. Iată, un alt călător vorbeşte tare. Iată, călătorul care bea rachiu îi dă şi celui care bea vin. Iată, călătorul care bea vin îi dă şi celui care bea rachiu. Cel care bea vin, pute şi a rachiu. Cel care bea rachiu, pute şi a vin. Cel care vorbeşte tare, nu bea nici vin şi nici rachiu. E un abstinent. Un abstinent care-şi urlă abstinen� ...

Moto: "Cel care ştie să-şi adopte un păcat este un mare înţelept"                                                              (Vasile Sevastre Ghican) !vino, doamnă, vino, doamnă,/ să lăs� ...

Demult, sora mea, Dimineaţa, a trecut de amiază. A trecut fără să spună cuiva, fără să se laude, fără să ceară plată sau răsplată pentru această izbândă. A trecut de amiază, dar nu-şi numără dimineţile niciodată. Şi numai eu pot să-i spun, dacă vreau, cât de mult şi cum îmi pasă despre singurătatea şi vorba ei curată. Numai eu ştiu de ce şi de unde vine această sfântă curăţenie şi singurătate. Numai eu ştiu că nu s-a plâns niciodată şi nu s-a sper ...

Moto: "Cu durerea mergi la spital,              cu fericirea mergi la crâşmă...              şi cu amândouă mergi la biserică"                                 (Vasile Sevastre Ghican) Trece... şi nu ştiu nimic despre ea, chiar dacă o văd, chiar dacă o aud, chiar dacă... trece repede (sau încet) şi miroase a grâu, a cianură, a moară de vânt cu piatră seacă... trece fără să se oprească nici măcar o secundă, şi doar ...

Tocmai atunci... stau sub trandafir şi mi se pare că (mă) gândesc la Nimic. Stau sub trandafir şi mi se pare că (mă) gândesc la Tot. Sub trandafirul sălbatic. Sălbatic, dar blând. Mai blând ca un om sălbatic. Mai blând ca un om domestic. Trandafirul stă la marginea pădurii. Pădurea stă la marginea satului. Satul stă la marginea drumului şi tace. Drumul stă la marginea cărării şi merge. Cărarea stă la marginea ne/mărginirii şi a/duce încolo şi încoace. Cărarea care ...

Moto: "Inima nu doare decât după ce încetează să mai bată"                                                       (Vasile Sevastre Ghican) Când o vezi, zici că abia a ieşit din diagonala televizorului: trup de mătase, picioare lungi până la sfârşitul drumului, ochi mari şi sâni hapsâni, de-ţi vine să mori prin re/muşcare! Când o văd, alde terchea-berchea salivează, parcă sunt câinii tovarăşului Pavlov, parcă sunt g ...

Toate-s descuiate, deschise, desferecate... însă nimeni nu se apropie de trecutul timpului prezent, de prezentul timpului trecut... nimeni nu vrea să priceapă că Viaţa-i Unică numai şi numai departe de Urât!... Sigur că da! Cum să priceapă... când fiecare dintre aceştia nu vrea numai o viaţă, nu vrea viaţă unică? Aceştia vor să trăiască de o sută de ori, de o mie de ori... şi de aceea/de asta cred în tot felul de bazaconii cu viaţa de apoi, cu viaţa de după, cu viaţ ...