Cu ACTA la judecată!

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Susţinătorii ACTA – Acordul comercial de combatere a contrafacerilor – se subţiază pe zi ce trece, inclusiv printre cei care, într-o primă fază, au semnat „ca primarul” controversatul document. Zecile de mii de oameni care s-au mobilizat prin intermediul reţelelor de socializare şi au ieşit în stradă pentru a-şi apăra independenţa on-line au făcut guvernele mai atente la angajamentele pe cale să şi le asume.

Unii oficiali, precum premierul polonez Donald Tusk, au recunoscut deschis că au greşit şi că, într-adevăr, ACTA, în ciuda obiectivelor declarate, ar putea să genereze la nivelul societăţii un prejudiciu mai mare decât cel generat acum de contrafacerile care circulă pe internet. Ţări precum Germania, Lituania sau Danemarca au anunţat deja oficial că nu vor ratifica acordul, în timp ce alte ţări „îşi reconsideră poziţia”. Chiar şi în interiorul Comisiei Europene, iniţial parte la redactarea tratatului, au început să apară îndoieli serioase în legătură cu oportunitatea acestuia.

De exemplu, comisarul Viviane Reding, responsabil pe Justiţie şi Drepturi Fundamentale şi-a manifestat „îngrijorarea” în legătură cu prevederile vagi în anumite privinţe ale acordului, prevederi care ar putea da naştere unor abuzuri. Prin urmare, manifestanţii care susţineau că ACTA este… actul de naştere al lui „Big Brother” ştiau ei ce ştiau.

În cele din urmă, Comisia Europeană a cedat presiunii publice şi a anunţat că va trimite ACTA spre analiză Curţii de Justiţie a UE! Şi iată cum, o mişcare cetăţenească declanşată în mediul on-line a făcut ca un tratat negociat şi semnat departe de ochii lumii să fie dus „la judecată”, cu mari şanse de a fi respins. Mai mult, calea spre renunţarea la documentul incriminat a fost deschisă şi în Parlamentul European, acolo unde numeroşi europarlamentari s-au pronunţat împotriva ACTA şi au creat un curent politic puternic în acest sens.

Succesul în eliminarea ACTA va avea consecinţe importante în viitor. În primul rând, oficialii vor conştientiza că epoca tratatelor negociate şi parafate în spatele uşilor închise, departe de ochii mai mult sau puţin vigilenţi ai cetăţenilor a trecut. Informaţia circulă repede, barierele fizice nu mai contează, lumea se poate mobiliza şi reacţiona cu rapiditate. În al doilea rând, societatea civilă îşi descoperă o nouă forţă, una internaţionalizată, capabilă să concentreze măruntele acte de voinţă într-o forţă capabilă să dea piept chiar şi cu instituţiile care în mod tradiţional aveau monopolul puterii de stat sau al relaţiilor internaţionale.

Citit 7730 ori Ultima modificare Miercuri, 22 Februarie 2012 18:13

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.