Evaluaţi acest articol
(22 voturi)
17 comentarii


Cu scândurile scorojite şi catargul la pământ, celebra corabie comercială din vremea lui Ştefan cel Mare, Pânzarul Moldovenesc, zace într-o dană a Damen Shipyard Galaţi. Din carena lui îşi înalţă temerar ramurile înfrunzite un copăcel, care a prins rădăcini acolo. O fi şi acesta un semn că lemnul vasului nu s-a uscat ca o coajă de nucă.

Născut în vremuri electorale, în 2004, lansat la apă şi sfinţit într-o impresionantă festivitate care a marcat împlinirea a 500 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare, Pânzarul Moldovenesc a făcut pluta pe asfaltul Falezei şi-a navigat mai mult între Consiliul Judeţean şi Centrul Cultural, instituţii care şi l-au tot plasat una alteia, sub motivaţia că n-au bani să-l întreţină. S-au găsit, însă, aproape un milion de lei pentru a fi construit, iar acum vasul riscă să ajungă surcele. Tocmai de aceea, le-am solicitat autorităţilor informaţii despre starea lui actuală. Iată care i-a fost istoria şi ce am aflat de la cei care îl au, sau ar trebui să-l aibă, în grijă.

Început glorios


Povestea a început pe 17 mai 2004, când, în ultima şedinţă din mandat, Consiliul Judeţean a alocat, din fondul de rezervă bugetară, 600.000 de lei, pentru finanţarea proiectului "Pânzarul Moldovenesc". În timp record, pe 4 iulie 2004, nava a fost lansată la apă şi binecuvântată. Aşa cum relata "Viaţa liberă" la acea vreme, doisprezece înalţi prelaţi ai Bisericii Ortodoxe din întreaga Europă, dar şi ministrul Culturii, Răzvan Theodorescu, au fost martori ai istoricului eveniment: "Pe vela corabiei ştefaniene era reprezentată icoana voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt. Pe acordurile Imnului Naţional, interpretat de corurile reunite ale Seminarului Teologic, Teatrului Muzical şi Catedralei Episcopale, cele trei culori ale Drapelului Naţional au străpuns văzduhul, înălţându-se pe catarg".

"Cu aproape şase luni în urmă, la Vaslui, la o altă manifestare ştefaniană, i-am prezentat domnului Ion Iliescu, preşedintele României, şi Prea Fericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, propunerea de a reface Pânzarul Ştefanian. Iată-ne, acum, fără întârziere, martori ai unicului eveniment, sfinţirea şi redarea apelor Dunării a corabiei ştefaniene", declara, la festivitate, ÎPS Casian Crăciun, pe atunci episcop al Dunării de Jos.

O lună mai târziu, pe 15 august 2004, Pânzarul Moldovenesc lipsea de la Ziua Marinei, pe motiv că ar fi avut o defecţiune tehnică. Dar a fost pomenit în discursul lui Ştefan cel Mare, care a apărut, alături de zeul Neptun, la festivităţi...

N-a fost aisberg...


Deşi pe 15 august 2005, Pânzarului Moldovenesc era prezent la Ziua Marinei, construcţia lui încă nu se încheiase! Pe 31 octombrie 2005, Consiliul Judeţean aloca suma de 308.161 de lei, dintre care 234.979 de lei pentru "suplimentarea lucrărilor de execuţie necesare finalizării proiectului", iar alţi 73.182 de lei pentru "alte cheltuieli de investiţii".

În 2006, de Ziua Marinei, undeva, în fundalul execiţiilor navale militare, plutea Pânzarul Moldovenesc.

În 2008, gălăţenii au asistat la Ziua Marinei la umbra Pânzarului eşuat pe Faleză. Iar constructorul lui, Mihai Mihail, declara în "Viaţa liberă": "Din momentul în care a fost construit, acum patru ani, nu s-a făcut nimic! I-am mai dat eu o mâna de lac, aşa, pentru că îmi mai rămăsese prin nişte bidoane şi n-aveam ce face cu el. Trebuie schimbat tot masticul de pe el, trebuie călăfătuit, revopsit, relăcuit. L-a mai lovit şi maşina de gunoi...".

Dă Pânzarul, ia Pânzarul!


În iulie 2009, pe fondul unui război politic între preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Eugen Chebac, şi directorul Centrului Cultural "Dunărea de Jos" (CCDJ), Răzvan Avram, Pânzarul a avut de câştigat. A fost preluat din administrarea CCDJ, care îl primise în administrare tot printr-o hotărâre a CJ. "Îl ia Consiliul înapoi. E o mare uşurare", mărturisea Avram. Pe banii centrului, vasul nu putea fi decât păzit, noaptea, de un angajat, nu şi exploatat sau măcar întreţinut.

Ambiţionat să-l facă să plutească pe Dunăre de Ziua Marinei, Chebac dăduse ordin de începere a lucrărilor de reparaţii, pentru care au fost alocaţi 60.000 de lei. Aleşii judeţeni au fost încântaţi că şi-au recăpătat Pânzarul, "acest simbol al judeţului nostru".

Entuziasmul i-a ţinut până în iulie 2011, când la doi ani de la preluarea lui din patrimoniul Centrului Cultural, Pânzarul era trimis înapoi. "Întrucât cheltuielile de întreţinere erau mari şi CJ Galaţi nu avea personal specializat de întreţinere şi navigaţie, s-a aprobat trecerea Pânzarului Moldovenesc din domeniul privat al judeţului Galaţi şi administrarea CJ în administrarea Centrului Cultural Galaţi. Acţiunea s-a finalizat prin procesul verbal de predare-primire din 2 august 2011", ne-a comunicat, recent, Consiliul Judeţean.

Jale


La preluare, directorul Centrului Cultural la acea vreme, regretatul Sergiu Dumitrescu, deplângea situaţia Pânzarului: "Nava este într-o stare destul de rea, are câteva scânduri putrezite, pe care le vom înlocui, ca sa facem tot posibilul să poată pluti la Ziua Marinei, după care Pânzarul va intra în reparaţii capitale. S-a deteriorat pentru ca a stat pe uscat mult timp, pe Faleză, loc în care a şi fost lovit de o maşină de salubritate. Apoi, şi la interior sunt probleme, umezeala a lucrat şi acolo, chiar şi la motor sunt unele probleme".

Şi, într-adevăr, în 2011, de Ziua Marinei, de la primar şi prefect până la preşedintele judeţului şi la deputaţi, toţi au urcat pe puntea Pânzarului, pentru a arunca în apă crucea de flori întru pomenirea marinarilor dispăruţi sub ape.

Ce-a urmat


Potrivit răspunsului pe care l-am primit de la CJ, "la solicitarea şi la propunerea Asociaţiei Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării Galaţi, între Centrul Cultural şi organizaţie s-a semnat Acordul de cooperare în vederea exploatării în comun a Pânzarului Moldovenesc, pentru o perioadă de zece ani".

"Prin acest acord, asociaţia are obligaţia asigurării resurselor financiare legate de reparaţii, pază, autorizare şi alte cheltuieli necesare exploatării. Devizul privind recondiţionarea Pânzarului Moldovenesc, realizat de Asociaţia Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării Galaţi, prezintă suma de 106.220 de euro, reprezentând costuri totale de recondiţionare (costuri manoperă - 41.600 de euro, costuri hală - 9.000 de euro, costuri de expertizare - 3.500 de euro)", se arată în răspunsul CJ.

Ce spune Centrul Cultural


"Centrul Cultural Dunărea de Jos Galaţi a încheiat, în data de 3 octombrie 2011, un Acord de cooperare cu Asociaţia Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării, prin care Pânzarul Moldovenesc trece în administrarea acestei asociaţii pe o durată de zece ani, în care se prevede exploatarea în comun de către părţile semnatare şi punerea în valoare a potenţialului turistic de croazieră, potrivit Strategiei de dezvoltare a judeţului Galaţi.

În prezent, Pânzarul Moldovenesc este depozitat în incinta Damen Shipyard Galaţi, iar Asociaţia Institutul Dezvoltării Durabile a Dunării se ocupă de conservarea, recondiţionarea şi evaluarea lui.

Conform specialiştilor de la această asociaţie, costurile de lansare la apă şi efectuat excursii şi croaziere se ridică la aproximativ 10-12.000 de euro, iar pentru a fi piesă de muzeu pe faleză necesită aproximativ 1.500 de euro. Ambarcaţiunea nu a mai beneficiat de întreţinere şi conservare din anul 2007", ne-a comunicat Centrul Cultural.

Dincolo de declaraţii şi angajamente, Pânzarul Moldovenesc zace în Şantierul Naval şi se degradează pe zi ce trece. Şi, cine ştie, în 2021, când expiră acordul de "exploatare" în comun, mai rămâne ceva din Pânzarul Moldovenesc… Dar bine că măcar îl putem admira, în toată splendoarea, pe bannerul portalului Consiliului Judeţean.

Pe-ale preşedinţilor valuri


Fie că s-a aflat în administrarea Consiliului Judeţean (CJ), fie că l-a păstorit Centrul Cultural, instituţie subordonată CJ, Pânzarul Moldovenesc s-a aflat mereu sub oblăduirea preşedinţilor judeţului. În total, au fost patru, dintre care unul absolvent al Institutului de Marină Constanţa. Iată care a fost atitudinea fiecărui şef de judeţ faţă de corabia ştefaniană.

Dan Lilion Gogoncea


Pânzarul îi datorează existenţa lui Dan Lilion Gogoncea (PSD), în al cărui final de mandat a fost alocată finanţarea pentru demararea construcţiei. "Este un prilej bun să reconstituim o parte din istoria Galaţiului şi să introducem în patrimoniul Consiliului Judeţului un bun care ne poate aduce beneficii de imagine în faţa delegaţiilor străine ce vor vizita judeţul. Se vor organiza croaziere cu caracter istoric, care pot contribui la creşterea gradului de interes faţă de Galaţi", se arăta în expunerea de motive semnată de preşedintele Gogoncea.

Eugen Durbacă: "Dacă e făcut bine, nu va avea nimic!"


"Am prevăzut nişte bani acoperitori. Cei care au construit au umflat exagerat lucrările. Au pus parâme de 500 de milioane. E ieşit din comun! Ei cred că nu ştim cum arată un vapor şi probabil de asta au exagerat puţin. Dar se finalizează Pânzarul şi trebuie să-l luăm în primire, că ăsta e principalul", declara preşedintele CJ, Eugen Durbacă, la finele lui octombrie 2005, când a suplimentat finanţarea alocată de Gogoncea pentru Pânzar.

Deşi iarna bătea la uşă, soarta depozitării Pânzarului era incertă: "Ori îl andocăm, ori îl lăsăm ancorat lângă Valurile Dunării. Dacă îngheaţă Dunărea, nu se întâmplă nimic! Dacă e făcut bine, nu va avea nimic!", era de părere Durbacă.

Ambiţiile lui Eugen Chebac


Eugen Chebac (preşedinte PSD al CJ) a absolvit Institutul de Marină din Constanţa, deci avea pregătirea necesară pentru a înţelege cum stă treaba cu o corabie. Şi primul pas l-a făcut în 2009, când a smuls Pânzarul din curtea Centrului Cultural. La acea vreme, şeful CJ declara că vrea să acceseze fonduri de circa 180.000 de euro, de la Comisia Dunării, pentru a permite Pânzarului să participe la Zilele Dunării, la Linz, în Austria. Când i s-a reamintit că şi directorul Centrului Cultural, Răzvan Avram, voise să ofere vasul turismului, dar nu găsise investitori, Chebac a replicat dur: "E distanţă mare de la dorinţă la putinţă. Iar eu pot să fac acest lucru!". Cât de mare a fost distanţa aveam să aflăm în 2011, când, tot la iniţiativa lui Chebac, Pânzarul s-a întors la Centrul Cultural.

"Dacă eşti funcţionar mărunt, nu poţi să-ţi iei Lamborghini"

"Toţi s-au gândit la Pânzar şi prea puţini la costuri de exploatare. După care s-a văzut că, dacă eşti un mărunt funcţionar, nu poţi să-ţi iei Lamborghini. O să vedem ce se poate face cu Pânzarul, dar eu ştiu din reanimare că, de la un punct încolo, un cadavru nu mai este reanimabil", declara preşedintele CJ, Nicolae Bacalbaşa, în presa locală. Din păcate, în mandatul lui nu s-a făcut nimic pentru Pânzar.

Cum arăta acum 12 ani


"Prin proiectul Pânzarul Moldovenesc, demarat în anul 2004, s-a realizat reconstrucţia unei corăbii din timpurile domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, de către firma SC SPAT SA, specializată în construcţia de ambarcaţiuni, prin implicarea mai multor firme şi personalităţi din comunitatea locală", ne-a comunicat, recent Consiliul Judeţean Galaţi.

Aşa cum aţi mai putut citi în ziarul "Viaţa liberă", Pânzarul Moldovenesc este o replică la scară 1 la 1 a unei corăbii cu pânze din flota comercială a Moldovei, din timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Numai că este o corabie cu… motor. Vasul este din lemn: chila din stejar stratificat, bordajul din lemn de larice (zis şi zadă - un soi de pin), puntea din lemn de mahon şi de tec, placări cu luan, esenţă tare de lemn tropical, rezistent la apă. Lungimea vasului: 17,6 metri, lăţimea - 5 metri, pescaj - 1,5 metri, deplasament - 25 tone deadweight. Pânzele: "focul", pânza triunghiulară, are 30 mp, "randa", vela trapezoidală prinsă de „artimon” (catargul dinspre pupa), are 40 mp, iar vela dreptunghiulară ("balonul"), principală, are 45 mp.

Pânzarul are însă şi motor diesel, de 70 CP, cu autonomie de cinci zile şi rezervă de carburant la bord - 1,2 tone, pentru o autonomie de 1.200 mile marine. Cerute de acordarea avizului de navigaţie au fost instalaţia de navigaţie prin satelit, staţia radio, radarul, sonarul pentru sondarea adâncurilor etc.

Constructorul a scos-o în 2005 la probe de mare, testând-o şi într-o furtună de gradul 5 (vânt tare, valuri mijlocii, de 1,8 - 2,5 m) - maximul pe scala furtunilor fiind de 12 (uragan). Are două careuri (saloane), opt cuşete, două grupuri sanitare şi poate transporta 20 de turişti.

Citit 12490 ori Ultima modificare Joi, 21 Iulie 2016 00:42

17 comentarii

  • postat de ss Luni, 25 Iulie 2016 12:56 5.13.161.*** Link la comentariu
    1
    16

    da, la cum arata astazi e o imagine semnificativa a orasului Galati! Cinste psd galati, ati distrus un oras odata infloritor!

    Raportează
  • postat de Ion Luni, 25 Iulie 2016 08:24 91.208.234.*** Link la comentariu
    2
    2

    Bai guzi, vezi sa nu si se intoarca caiacul cu fundul in sus...

    Raportează
  • postat de Delafluviu Guzi Vineri, 22 Iulie 2016 12:38 84.171.58.*** Link la comentariu
    4
    12

    Taiaca Casian Crăciun ce zice, nu cumva s-a folosit aghiazmă de proastă calitate la sfințire, că de aia a ajuns epavă ?
    Dacă nu mă-nșel a fost și Patriarhul atunci la ceremonie ...!
    Recomand să fie expus în curtea, Muzeului Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos !

    Raportează
  • postat de MIHAIL Luni, 18 Iulie 2016 23:15 5.13.248.*** Link la comentariu
    6
    11

    Pe initaiatorii jalnicului proiect nu i-a interesat catusi de putin penibila constructie ,care ,asa cum spune domnul VLAD,NU ARE NICIO LEGATURA CU AMBARCATIUNILE FOLOSITE IN VREMEA LUI STEFAN,CU VOIA DUMNEAVOASTRA ,SI MARE!!!BANII,SI NU FOARTE PUTINI ,I-AU INTERESAT IN PRIMUL RAND PE DOMNII CARE AU INITIAT SI REALIZAT ATUNCI PROIECTUL,DE CEL CEL MAI AUTENTIC PROST GUST!!!S-AU CHELTUIT BANI CU NEMILUITA CARE AU AJUNS IN VARII BUZUNARE,ACUM EPAVA JALNICA A ACESTUI CHICIOS VAPORETTO FIIND DEMNA DOAR SA MAREASCA VREO GRAMADA DE GUNOI!!!NU AVEM AUTOSTRAZI,NU AVEM CONDITII CIVILIZATE IN SPITALE,NU AVEM MACAR NICI SPITALELE ABSOLUT NECESARE,BINE CA AVEM BISERICI CU NEMILUITA SI ASTFEL DE KITSCH-URI SFINTITE LA VREMEA LOR DE ARMATELE INUTILE DE PREOTI,VENITE PRECUM CORBII LA MANOASA PRADA !!!SANATATE LA TOATA LUMEA SI MAI MULTA CHIBZUINTA SI MINTE NU AR STRICA NIMANUI,SI MAI ALES PATRIOTARZILOR CE NE ADUC PE CAP ASTFEL DE INSULTE ALE BUNULUI GUST SI ALE ADEVARULUI ISTORIC!

    Raportează
  • postat de dna Luni, 18 Iulie 2016 19:38 95.76.36.*** Link la comentariu
    7
    12

    Ce nenorociti! In loc sa faca plimbari pe dunare cu el, l-au distrus ! Asa oameni asa rezultate! Hoti incompetenti si lacomi!

    Raportează
  • postat de Gheonoaia Luni, 18 Iulie 2016 16:57 46.97.34.*** Link la comentariu
    4
    18

    A avut grija toarashu durbi, sa ctitoreasca pentru oamenii-muncii galateni, un vapor din beton armat, cu fundatie gospodareasca pe malul falezei, cu restaurant, toate cele de zici ca pluteste, nu alta!
    Vechiturile astea istorice ca panzaru moldovenesc sau vasul Libertatea, trebuie aruncate la gunoi ca au venit vremuri noi!

    Raportează
  • postat de Iancu din Hunedoara Luni, 18 Iulie 2016 14:19 91.208.234.*** Link la comentariu
    1
    31

    Intre timp Spat SA a intrat in insolventa, apoi s-a dat de trei ori peste cap si a renascut in Spat Yards si cadou de botez a primit un contract pentru vaporetto pe Bega.
    Probabil ca lacul grundul si scandurile folosite au fost de cea mai buna calitate daca in 13 ani s-au dus dreq in conditiile in care barcazul a stat pe uscat.
    E adevarat ca se deterioreaza daca sta, il bate soarele, ploaia, gerul etc, dar scandura NU PUTREZESTE decat daca nu are niciun minim tratament. Nici cel mai ordinar lac epoxidic nu sare de tot de pe lemn in cativa ani chiar fara niciun tratament ulterior si intretinere.
    Spat face ambarcatiuni din fibra de sticla. Barcile si yahturile din lemn necesita o alta tehnologie si alte cunostinte.
    Lemnul, spre deosebire de fibra unde intinsi panza pe matrita si torni rasina, necesita tratamente, cunostinte si tehnologie pentru curbare, imbinare, tratare, finisare si intretinere.
    Pentru ca lemnul e un material "viu", care in timp lucreaza si e "lucrat" de factorii de mediu.
    O astfel de ambarcatiune, avand in vedere mai ales cat a costat, trebuia sa aiba garantie pe putin 50 de ani.
    Sunt yahturi cu vechime de zeci de ani care arata ca noi si mai si naviga.
    Panzarul moldovenesc a fost doar o afacere si un mod de a spala niste bani.
    Si ca sa inchei, de ce s-a folosit lac si nu s-a dat cu catran (smoala diluata cu gaz) asa cum se proceda pe vremea domnitorului Stefan cel Mare si Sfant? Aaa lipsesc marangozii... Pai daca treaba a fost facuta cu habarnisti cat vroiati sa tina?

    Raportează
  • postat de Geanina Luni, 18 Iulie 2016 12:54 81.12.149.*** Link la comentariu
    2
    19

    Alţii fac navete spaţiale de câteva generaţii, iar noi nu suntem în stare să imităm măcar o navă de lemn folosită de strămoşii noştri acum câteva sute de ani!
    Să vă fie RUŞINE dragi politruci gălăţeni care v-aţi perindat pe la conducerile CJ sau CL din Galaţi, indiferent de partidul de la care aţi parvenit!
    Ca să ieşim din demenţa asta ce duce la pierzanie trebuie înăsprite neaparat pedepsele pentru delăsare şi incompetenţă şi stimulate activităţile şi faptele care duc la creţie şi bunăstare economică şi culturală!

    Raportează
  • postat de Vlad Luni, 18 Iulie 2016 12:38 5.13.145.*** Link la comentariu
    5
    27

    Este un kitsch de cea mai joasa speta ipe care s-au cheltuit basculante de bani din banul public.Aratarea nu este omologata in nici o clasificare navala si nici recunoscuta de catre Muzeul de Marina Constanta ca fiind o replica de pe timpul domnitorului.Nu are nici o valoare culturala si de patrimoniu. Obiectul a fost folosit pentru megalomania unora ce stapanesc Galatiul,,ca sa fie ei pusi in evidenta pe fondul initial de comemorare a 500 de ani de la moartea lui Stefan. Sper ca noiii alesi au mai multa minte si nu vor mai investi in barca asta cu valoare zero.

    Raportează
  • postat de Iancu Jianul Luni, 18 Iulie 2016 12:33 5.13.135.*** Link la comentariu
    5
    14

    Bine ca panzarul este icoana vie a acestui catun mort fost oras rosu... mai corect micul colt de burghezie si mici marfuri candva... Traiasca dinozaurul care a adus tiga_niada in plin centru... hotii de fervex si locuinte din localitatile limitrofe pentru voturi garantate! Iar celelalte nulitati sunt din acelasi aluat incepand cu pestacenco si ale lui fisuri anale stradale si cu stan... care macar a lasat ceva in urma... comparative cu ceilalti... a facut ENORM! Dar comparative cu banii stransi in pusculita anuala a orasului si cea UE ... nu a facut NIMIC! Oricum este prea tarziu!

    Raportează
  • postat de frankie Luni, 18 Iulie 2016 12:05 79.116.99.*** Link la comentariu
    4
    21

    din pacate GALATIUL a ajuns o ruina de oras din toate punctele de vedere....

    Raportează
  • postat de evolutie Luni, 18 Iulie 2016 10:42 89.122.189.*** Link la comentariu
    3
    12

    Istorie calcata in picioare de semidoctii care n-au inteles (invatat) cum trebuie abordata dezvoltarea locala. Iata inca un exemplu galatean din gama "De ce sa duc eu mai departe ceea ce au initiat altii? Mai bine sa stric / anulez / distrug totul (istorie, simboluri etc.) si apoi vin EU si nu altul sa fac altceva=nimic." O sa avem simboluri aparte, o sa avem mandrie locala si lucruri cu care sa atragem privirile asupra orasului nostru doar atunci cand absolventii eminenti vor fi promovati, sustinuti si cand toata lumea va pune umarul sa munceasca si sa duca mai departe initiativele de valoare pentru aceste locuri.

    Raportează
  • postat de Nicolae Luni, 18 Iulie 2016 10:20 5.15.222.*** Link la comentariu
    3
    14

    Este imaginea a ceea ce pot face conducătorii acestui oraș!Asta au reusit să realizeze în cei 26 de ani!Nu există nici cea mai mică dorință de a rămâne ceva durabil in urmă!Plus ,vina ce-a mai mare,o poartă constructorul.Poate a ales greșit materia primă,poate a fost executat doar din elan,si cu costuri cât mai mici,pentru că banii,se pare,au fost cu nemiluita.O documentare foarte reușită,surprinzatoare chiar,pentru informații oferite de autoritățile locale!

    Raportează
  • postat de julien Luni, 18 Iulie 2016 10:00 5.13.130.*** Link la comentariu
    5
    23

    bani cheltuiti prosteste si mare parte din ei furati.un alt exemplu este parcul situat la iesire din galati spre braila,care este util doar pentru cainii vagabonzi.

    Raportează
  • postat de Panzarul moldovenesd Luni, 18 Iulie 2016 07:54 89.122.80.*** Link la comentariu
    3
    23

    Inca o dovada clara ca sportul preferat de mai marii (vremelnici) ai zilei este aruncatul in Dunare al banilor publici, pentru imagine si profit electoral. Vad zilele acestea reportaje de la terenurile de sport si parcurile de la tara inecate in balarii, puncte de informare turistica carora le trece pragul doar un caine maidanez si de la multe alte idiotenii promovate si construite pe bani foarte multi. In acelasi timp, vad ca nu sunt bani pentru o instalatie banala de aer conditionat sau macar o plasa de geam pentru sectia ATI dela spitalul de arsi din Bucuresti. Ce poti sa mai spui? Nu exista nimeni care sa puna pe linie acest sistem deraiat al administrarii banilor publici?

    Raportează
  • postat de Nelu Carbid Luni, 18 Iulie 2016 07:20 5.13.163.*** Link la comentariu
    2
    26

    In starea in care este e perfect pentru a fi expus.
    Totul e sa zicem ca epava a fost gasita pe fundul Dunarii si ca testele ADN au aratat ca e chiar de pe timpul lui Stefan cel Mare.
    Iar dupa instrumentarul de la bord s-a tras concluzia ca era chiar nava de protocol folosita de marele voievod pentru chiolhanele de dupa castigarea bataliilor cu turcii!

    Raportează
  • postat de Galati , gura de rai Luni, 18 Iulie 2016 00:24 78.96.255.*** Link la comentariu
    5
    43

    Asa cum arata acum , sa fie expus la rondou pe Brailei.
    Ar exprima cel mai bine situatia Galatiului !

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.