SPECIAL | Un salvator care îşi aşteaptă... salvarea. Nava ”Perseus”, ultimul supravieţuitor al flotei maritime
Foto: În imagine - nava „Perseus”, ultimul supravieţuitor din vechea flotă maritimă a României | Sursa foto: AFDJ Galaţi

SPECIAL | Un salvator care îşi aşteaptă... salvarea. Nava ”Perseus”, ultimul supravieţuitor al flotei maritime
Evaluaţi acest articol
(63 voturi)

Este nava-fanion a flotei româneşti, ultima navă maritimă funcţională care ne-a rămas, dar lumea îşi aduce aminte de remorcherul „Perseus” doar iarna, când gheţurile asediază Dunărea. Şi vara, pe Faleză, gigantul mărilor dă bine în fotografii… Puţini ţin cont, însă, că, deşi încă poate duce lupte grele cu „Generalul Iarnă”, salvatorul „Perseus” are nevoie, la rândul său, să fie salvat!

Tehnic vorbind, „Perseus”, aflat în dotarea AFDJ Galaţi, are nevoie de investiţii în remotorizare şi modernizarea echipamentelor. Au fost de-a lungul timpul mai multe tentative de derulare a investiţiei, primele încă din 2005, dar „iţele” din ministere, din procedurile achiziţiilor publice sunt adesea mai greu de trecut chiar decât gheţurile sau furtunile.

Trecut zbuciumat

„Perseus” are un trecut demn de filmele de acţiune. Iniţial nava s-a numit „Albatros”, iar episodul „evadării din Egipt” a transformat-o într-o „legendă” printre marinarii cu vechime. E vorba de evenimente care s-au petrecut în septembrie 2000, când după aproape trei luni de sechestrare prin mijloace nu tocmai ortodoxe în Portul Alexandria, „Albatros” a reuşit să evadeze şi să ajungă în ţară la capătul unui marş plin de peripeţii.

La mijlocul întregii aventuri au fost intrigile unei firme din Emiratele Arabe, care, după un contract de închiriere încheiat în 1999 cu Resalv (proprietarul de la acea dată al navei), a vrut, cu ajutorul unor oficiali egipteni, să pună mâna pe navă la un preţ de nimic. S-a încercat înfometarea marinarilor, pentru a-i determina să părăsească nava, dar complotul a eşuat. Echipajul nu a cedat. Mai mult, riscându-şi chiar viaţa, echipajul a turat la maxim cei 6.600 CP ai „Albatrosului” şi a pornit în marş, reuşind în cele din urmă să scape de urmărirea navelor egiptene care n-au ezitat să folosească inclusiv armamentul din dotare. Unul dintre protagoniştii acestor peripeţii a fost chiar actualul director general al AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru, la acea dată trimis la Alexandria în calitate de reprezentat al armatorului şi ofiţer de punte, pentru a recupera nava.

„Acesta este şi motivul pentru care, uneori, unii spun că e o dorinţă a mea, de a salva nava „Albatros”, „Perseus”-ul de azi. Dar nu e o dorinţă a mea, e o necesitate a AFDJ! Am spus-o şi o spun mereu: cu o navă precum aceasta, funcţională, am fi asiguraţi pe sectorul maritim al Dunării, nu numai în ce priveşte gheţurile, dar şi în cazul intervenţiei la un incendiu sau al punerii pe uscat a unei nave, pentru acţiuni de remorcaj sau ranfluare. Nu un moft al meu, ci o realitate”, ne-a explicat directorul general al AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru.

Necesitatea investiţiei

Paradoxal, „Perseus”-ului i s-a alocat, an de an, filă la bugetul de stat, pentru modernizări, dar fie suma a fost prea mică, iar la procedurile de atribuire a lucrărilor nu s-a angajat nici o firmă sau şantier naval, fie au apărut blocaje pe circuitul aprobărilor ministeriale.

„Ca să nu mai apară probleme, am comandat, din surse proprii, un studiu la o societatea de proiectare, pentru a avea o estimare realistă a costurilor şi natura lucrărilor. S-a ajuns la o valoare de 8,2 milioane de euro (fără TVA). Proiectul a fost aprobat în 2015 de Ministerul Transporturilor, dar şi de Ministerul de Finanţe. Fiind, însă, vorba de o sumă de peste 30.000 lei, indicatorii tehnico-economici ar fi trebuit aprobaţi prin Hotărâre de Guvern. Din păcate, la Secretariatul General al Guvernului (în perioada Cioloş – n.r.), eşalonul care pregătea mapa şedinţelor de Guvern a tot cerut „clarificări”, s-a tras de timp vreo patru luni, iar în final, pe ultima sută de metri au spus că nu-şi mai asumă introducerea hotărârii. Asta şi pentru că, în opinia unora, „Perseus” ar fi… „o epavă”. Şi mi-aş dori ca respectivii să vadă acum, cu gheţurile pe Dunăre, ce face „epava” asta!”, ne-a spus directorul AFDJ Galaţi.

Starea actuală

Nu este lipsit de relevanţă că, în decembrie, la solicitarea Autorităţii Navale Române, s-a făcut o andocare a navei „Perseus”, iar rezultatele inspecţiei tehnice sunt un argument în plus în favoarea remotorizării. „S-au făcut verificări, măsurători şi s-a constat că, într-adevăr, corpul navei are un grad de uzură foarte mic – a fost întreţinută, a stat la apă dulce – arată bine. Pentru noi e important, pentru că vii şi pui echipamente de opt milioane pe un corp bun”, a precizat directorul general Dorian Dumitru.

Proiectul tehnic privind modernizarea „Perseus” este unul ambiţios. Remotorizarea presupune, în primul rând, înlocuirea motoarelor principale, cele din prezent fiind de generaţie veche. Dar ar urma să fie înlocuite şi motoarele centralei electrice (diesel-generatoarele), plus tot ce înseamnă linie axială, s-ar pune echipamente moderne de radio-navigaţie, o nouă structură a comenzii. Din vechea structură ar mai rămâne doar vinciul de ancoră, vinciul de remorcă, dar cu modernizări la partea hidraulică, cârligul de remorcă. Una peste alta ar fi un design şi performanţe tehnice precum remorcherele construite la Damen, pentru export. Însă, în aceste condiţii, în locul modernizării n-ar fi mai potrivită achiziţia unei nave noi?

„Un remorcher similar cu Perseus, cu capabilităţi similare (inclusiv deplasamentul, greutatea ei, necesară pentru spargerea gheţii) ar ajunge la cel puţin 25-30 milioane de euro. Faceţi socoteala, dacă facem o remotorizare şi îi dau o nouă durată de viaţă - cel puţin 20 ani, dar cu 30 la sută din valoarea unui remorcher nou, merită sau nu merită?”, se întreabă retoric directorul AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru.

Cert este că, în timp ce noi face aceste calcule, „Perseus” luptă în continuare cu gheţurile de la Dunăre. În ceea ce priveşte proiectul de modernizare, la Guvern nou, circuitul ministerial trebuie reluat. Poate, de această dată, lucrurile se vor mişca mai bine, iar autorităţile nu îşi vor mai aminti de „Perseus” doar când ne ajunge gheaţa la os!

Fişa tehnică

Nava „Perseus”, construită în 1990, în Şantierul Naval Brăila

Iniţial a avut numele „Albatros”, dar a fost redenumită „Perseus”

Lungime-68,73 metri, lăţime – 16,47 metri, pescaj - 6,5 metri

Puterea motoarelor: 6.600 (2x3.300 CP)

Două disel-generatoare (de 740 KVA)

Tracţiune la cârlig de 100 tone forţă (TF)

Tracţiune la vinciul de remorcă de 2x50 tone forţă

Deplasament – 3.795 tone

Capacitate tancuri combustibil – 845 tone capacitate

Ce misiuni vizează „Perseus”

Odată remotorizată, ar fi o navă de intervenţii în situaţii de criză

Intervenţii la stingerea incendiilor

Activităţi de remorcaj şi ranfluare Spargerea gheţii pe timp de iarnă

Asistenţă umanitară pentru populaţie, în situaţii deosebite

Riscuri pe vreme de furtună

Au fost momente în activitatea AFDJ Galaţi când s-a simţit din plin lipsa unei nave de calibrul „Perseus”, care să poată interveni oricând. O astfel de situaţie a fost în octombrie 2014, când în intrarea pe Canalul Sulina, noaptea, pe furtună, nava „Fortuna S” a eşuat. S-a intervenit atunci cu nava „Gheorghieni”, care n-a avut însă puterea să scoată nava eşuată. Astfel, în cele din urmă, „Fortuna S” s-a scufundat, iar ranfluarea, deşi acoperită de asigurator, a fost mult mai dificilă.

Nava-soră, „Hercules”, de doi ani pe uscat

Nava „Perseus” mai are o navă-soră, nava „Hercules”, deţinută de Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM), din Constanţa. În materie de modernizare se confruntă şi ea cu aceleaşi probleme cu care se confruntă „Perseus”. În 2014, „Hercules” a părut mai norocos, intrând într-un program de reparaţii. Din păcate, lucrările avansează foarte greu, din cauza unor probleme financiare, nefiind nici în prezent finalizate. Astfel, „Perseus” a rămas singura navă maritimă românească funcţională.

Citit 38490 ori Ultima modificare Vineri, 20 Ianuarie 2017 10:34

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.