Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanţelor, 50 dintre cei mai mari 500 de datornici la bugetele asigurărilor sociale sunt din Regiunea Sud-Est, administrată de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice (DGRFP) Galaţi. În total, e vorba de datorii de peste 456,39 milioane de lei, adică aproape echivalentul a 100 milioane de euro! Bani care, în loc să ajungă la pensii sau în protecţia socială a angajaţilor, par aproape imposibil de recuperat.
Modificarea Codului fiscal şi trecerea plăţii contribuţiilor sociale de angajatori la angajaţi a readus în atenţia publică "gaura" de miliarde de lei lăsată de unii angajatori la bugetele publice. La nivel naţional, conform situaţiei centralizate la 30 septembrie de Ministerul Finanţelor, valoarea obligaţiilor fiscale restante reprezentând contribuţii sociale era de 18,43 miliarde de lei (adică aproape 4 miliarde de euro!).
Că unele companii au devenit "fabrici de ţepe" la bugetul public o demonstrează faptul că, deşi în România sunt peste 1,25 milioane de agenţi economici, fie ei persoane juridice sau PFA-uri, grosul datoriilor revine unui număr relativ restrâns de firme. Mai exact, cei mai mari 500 de datornici la bugetele asigurărilor sociale datorează peste 13,39 miliarde de lei, adică aproape trei sferturi din restanţele înregistrate la nivel naţional (72,67 la sută)! Mai mult, primii 100 de debitori înregistrează restanţe de 10,6 miliarde de lei, adică mai bine de jumătate (57,63 la sută) din totalul la nivel naţional şi aproape 80 la sută din datoriile contabilizate la nivelul primilor 500 de restanţieri!
Din păcate, normele fiscale bagă toate firmele în aceeaşi oală, fie că e vorba de "ţepari" de meserie sau companii conduse cu bună credinţă, dar care trec, dintr-un motiv sau altul, printr-o perioadă de dificultate economică sau care au scurte blocaje în lanţul de plăţi. Aşa se face că unele firme, deşi au un parcurs fiscal fără reproş, se trezesc cu conturile blocate chiar şi la o întârziere de ordinul zilelor la bugetele publice, în timp ce companii care adună zeci de milioane de lei datorii par a fi cu totul deasupra legii şi capacităţii ANAF de a recupera datoriile.
Mai mult, statul confirmă butada conform căreia "este cel mai prost administrator", pentru că, dacă ne uităm la vârful ierarhiei datornicilor, vom găsi în primul rând companii de stat. În cazul restanţelor la bugetele sociale vorbim, de exemplu, de Compania Naţională a Huilei (restanţe de 3,73 miliarde de lei), Societatea pentru închiderea-conservarea minelor (aproape 1 miliard de lei) şi Societatea Naţională a CFR (601,5 milioane de lei), dar lista este mult mai lungă. În fapt, primele 12 poziţii sunt toate ocupate de firme cu capital de stat sau regii autonome, iar ele adună aproape 7 miliarde de lei, din totalul de 18 miliarde de lei restante la bugetul asigurărilor sociale.
Topul restanţierilor în judeţul Galaţi
Dacă este să ne limităm strict la modul în care "Top 500" restanţieri la bugetul asigurărilor sociale se reflectă la nivelul Regiunii Sud-Est, vom constata că judeţul Galaţi a reuşit performanţa ca doar din sumele neîncasate de la nouă firme să lase în urmă o "gaură" de peste 62,54 milioane de lei. Iar vârful clasamentului este dominat tot de o societate moşită sub oblăduirea administraţiei publice - Apaterm SA. Desigur, după cum se ştie, societatea publică de utilităţi şi-a dat obştescul sfârşit, intrată în procedura falimentului, asta nu înainte de a lăsa la bugetul asigurărilor sociale sume neplătite de 15,37 milioane de lei, locul 119 pe ţară în topul datoriilor întocmit de Ministerul de Finanţe.
La nivelul judeţul Galaţi, urmează un alt client vechi al ANAF, societatea Galmopan SA, cu datorii de 12,65 milioane de lei, locul 145 la nivel naţional ca nivel al restanţelor. Conform bilanţului depus la Ministerul Finanţelor, firma de panificaţie a înregistrat, în 2016, datorii de 67,6 milioane de lei. Cifra de afaceri raportată a fost de 456.179 de lei. Iar conform bilanţului, firma a avut venituri de 744.188 de lei şi cheltuieli de 1,96 milioane de lei, astfel că a încheiat anul cu pierderi de încă 1,22 milioane de lei.
Chiar dacă Apaterm şi Galmopan s-au transformat în cele mai mari fabrici gălăţene de "ţepe" la bugetul asigurărilor sociale, cu "performanţa" de a fi depăşit ştacheta unor datorii de 10 milioane de lei, asta nu înseamnă că restanţele lăsate de următoarele firme aflate pe "lista neagră" a Ministerului Finanţelor sunt de neglijat. Astfel, locul al treilea la nivelul judeţului Galaţi (locul 194 la nivel naţional) revine societăţii din domeniul agricol Prollcef Şendreni SA, cu obligaţii restante la contribuţiile sociale de 9,1 milioane de lei. Pe locurile următoare vin Dimofte SRL (restanţe de 5,59 milioane de lei), CCC Blue Telecom SA (4,85 milioane de lei) şi Zătun SA (4,56 milioane de lei). Pe locul şapte regăsim din nou o societate care activează sub zona administraţiei publice, respectiv nimeni alta decât societatea de transport public Transurb SA. Conform datelor de la Finanţe, la sfârşitul lunii septembrie, aceasta avea restanţe de 4,03 milioane de lei la bugetul asigurărilor sociale. Nu în ultimul rând, pe lista datornicilor de top din evidenţa ANAF se numără Nicorvin Tecuci SA (3,21 milioane de lei) şi Profiland Steel SRL (3,18 milioane de lei).
"Epicentrul" regional al datoriilor
Singura consolare a gălăţenilor ar fi aceea că, la nivelul Regiunii Sud-Est, sunt alte judeţe şi mai şi când vine vorba de datorii la bugetele publice. Mai exact, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor, Constanţa este "epicentrul" restanţelor la plata contribuţiilor sociale. Din cei 50 de mari restanţieri din Regiunea Sud-Est, 21 sunt din Constanţa, cu datorii totale de peste 177 milioane de lei! Pe locul următor ar veni Buzăul, cu nouă firme care au lăsat o "gaură" de 118,7 milioane de lei. După cum am amintit, cele nouă firme de "Top 500" din judeţul Galaţi au acumulat restanţe de 62,54 milioane de lei. Vecinii noştri din Brăila au doar cinci firme în topul marilor restanţieri, cu datorii totale de 53,6 milioane lei. În ceea ce priveşte Vrancea şi Tulcea, acestea au câte trei mai datornici, cu restanţe de 26,7 milioane de lei, respectiv, 17,81 milioane de lei.
La nivel individual, o companie din Buzău, Agora Internaţional, are cele mai mari restanţe din Regiunea Sud-Est (37,22 milioane de lei), fiind pe locul 49 la nivel naţional al contribuţiilor sociale neachitate. Printre primii 100 de restanţieri mai regăsim firmele Fruvimed Medgidia (35,27 milioane de lei), Insula Mare a Brăilei SA (28,7 milioane de lei), Compania de Supraveghere IG SRL (Buzău, 22,22 milioane de lei) şi Vitivinicola Basarabi SA (Constanţa, 18,21 milioane de lei).
Cauze şi efecte
Acumularea de restanţe la plata de către angajatori a contribuţiilor sociale ce revin angajaţilor a fost stimulată şi de faptul că, dincolo de eventualele dificultăţi de ordin economic, legislaţia a fost greoaie şi, paradoxal, mai mult pe placul rău-platnicilor decât al managerilor de bună credinţă. De exemplu, încasările din asigurările sociale au scăzut după ce Curtea Constituţională a declarat neconstituţional, în 2015, articolul care arăta că stopajul la sursă (neplata de către angajator a contribuţiilor reţinute de la angajaţi) este infracţiune.
"Acest lucru s-a întâmplat din cauza unor vicii de formulare. Astfel, în prezent, e un proces mai greoi de tragere la răspundere a celor care opresc aceste contribuţii ce revin angajaţilor şi le folosesc în scop propriu. Practic, întâi trebuie să epuizezi toate posibilităţile de recuperare a creanţei, trebuie să constanţi că nu reuşeşti, introduci firma respectivă în insolvenţă şi abia după asta, eventual, te poţi îndrepta şi împotriva administratorilor care au generat o astfel de situaţie. Şi astfel se ajunge la acumularea unor arierate de ani şi ani de zile. E o procedură foarte lungă şi nici nu ai garanţia că se recuperează aceste datorii", ne-a explicat Laurenţiu Onose, director executiv CECCAR Galaţi. Una dintre măsurile avute în vedere de Guvern, în paralel cu trecerea plăţii contribuţiilor sociale de la angajator la angajat,este şi aceea de a reincrimina stopajul la sursă."Statul vine şi spune că, dacă îi furi banii angajatului, noi îţi facem dosar penal. E un element important, care îl va face să se gândească de două ori dacă nu plăteşte acele contribuţii. Se vor intensifica şi vor continua măsurile de executare silită pentru angajatorii care nu plătesc aceste contribuţii", declara recent ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, acesta precizând că, la nivel naţional, mai bine de 150.000 de companii nu au plătit contribuţiile pentru angajaţi în cursul acestui an.
Dincolo de asta, ar trebui însă ştiut că restanţele la plata contribuţiilor sociale reprezintă doar vârful aisbergului dintr-un sistem financiar-fiscal în care "rechinii" reuşesc să scape prin plasa legii, iar "simplul cetăţean" este cel mai adesea cel care, în calitate de angajat, este pus, direct sau indirect, în dezavantaj în relaţia cu angajatorul sau cu statul. Asta pentru că, evaziunea fiscală înseamnă până la urmă mai puţini bani pentru spitale, şcoli, pensii, siguranţă publică. De asemenea, nerespectarea principiului bunei guvernări dă naştere nu numai la ineficienţă, ci şi la abuzuri şi desconsiderarea cetăţeanului. Ce se întâmplă cu cetăţenii şi cum intenţionează administraţia fiscală să facă faţă fenomenului, veţi afla din articolele următoare. Staţi aproape!
