Eu chiar cer IERTARE pentru câte
adevăruri (n)-am spus despre tine:
niciodată nu mi-au fost urâte
drumurile tale până-n CASA
unde frunză verde mărăcine
stau şi te visez cum eşti MIREASA
unui MIRE făt-frumos ca mine,
într-o NUNTĂ (ne)(mai)pomenită
prin hrisoave şi prin multe alte
scrieri strâmbe, drepte, reci şi calde !!!
Hai să batem, să ni se DESCHIDĂ
porţile şi uşile Candorii
fără MILĂ şi fără OPRIRE –
să vedem cum ÎNTEMEIETORII
tăi şi-ai mei miros a Liniştire
şi clădesc ROSTIRE românie
vecinic, DOMNIŞOARĂ POEZIE !!!