(!) timp azvârlit în spaţiu de când - (LUMINĂ CALDĂ,
să păcălească lumea aceasta şi cealaltă) -
clipa dintâi se vede, s-aude şi acum,
sfărmându-se în sine, trasoare şi dum-dum (!)
(!) spaţiu - (nimic în sine, bigbang) - să-ncapă totul,
apoi - (din clipa-ntâia în clipa-ntâia) - rodul
scâncind fără de lege, spre lege - (şi-n delir) -
hrănindu-se din însuşi, fiindu-şi cimitir (!)
(!) ce viaţă? şi ce moarte? - (ce fleacuri în mişcare,
vecie-n dorul lelei, sublim la întâmplare) -
frumos şi-urât cu silă, dar şi cu drag făcut,
să-şi re/cunoască sinea-ntr-acest ne/cunoscut (!)
(!) sămânţă-n clocotire, infarct al umbrei, nalt -
(din celălalt acesta, acestui celălalt) -
s-aude şi se vede cum stă atunci să plece
spre-acum, spre păcăleală şi spre LUMINĂ RECE (!)
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" LUMINĂ CALDĂ și LUMINĂ RECE [dosarele XYZ] Scris de Ion Zimbru
Etichetat cu
Ion Zimbru
Articole recente - Ion Zimbru
Trecutul Ultimului Viitor (III) Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Târziu... mai Devreme (de la FACEREA lumii) Trecutul Ultimului Viitor (II) Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" SIMFONIA a X-a (pentru Octavian Lehăduș - La mulți Ani!) Trecutul Ultimului Viitor (I)
Mai multe din această categorie:
