Odă partidului meu (cinel-cinel!...)

Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Partidul meu, eşti viu ca o zvârlugă,

indispensabil, nu te las nici mort!...

pe moţul tău m-am pomenit din fugă,

fac pentru tine tot ce vrei... şi sport!

Mi-i greu să cred că ai rămas în viaţă,

după atâta luptă şi efort!...

dar te-ai sculat, mereu, de dimineaţă,

şi ai ajuns departe, lângă tort!

Subtil, mi-ai dat şi mie o bucată:

taci şi înghite, să nu faci abuz! -

ai zis... N-am ascultat, am câte-o roată

de frişcă în vedere şi-n auz!

Erai subţire ca un fir de aţă...

acum eşti gras ca un obraz de porc!...

destinul meu de tine se agaţă!...

ce tumbe fac şi ce mai lacrimi storc!

Mă bat în piept şi strig la drumul mare:

sunt membru, sunt aşa de patriot,

încât îmi spăl partidul pe picioare,

scot limba la duşmani, ca un coiot!

Aşa partid mai zic şi eu... că poate

să ducă ţara sus, mereu mai sus,

să recolteze tone de karate

pentru toţi membrii lui cu sex opus!

Veniţi, intraţi în el, poftiţi la luptă,

să fim alături, mai ales la greu!...

vă dau doctrina mea neîntreruptă,

dacă ghiciţi care-i partidul meu!

Citit 7728 ori Ultima modificare Marți, 31 Mai 2016 14:04

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.