NEC PLUS ULTRA - Viaţa Liberă Galaţi

ROMÂNEŞTE şi IARTĂ !!! (de/spre în/durare)

Scris de Vineri, 02 Septembrie 2022
(!) INIMA TA/ SUFLETUL MEU ROMÂNEȘTE cum păsări lungi/ cântă păsări fără plată - n-am să n-ascult/ ce mi se-ntâmplă cereşte, n-am să nu tac/ până-mi va fi NICIODATĂ (!) (!) n-am să nu tac/ până-mi va fi TOTDEAUNA fără să ştiu/ că tu mi-aduci descântare celei dureri/ despre ce…

Din colecţia "Cele mai clare poezii rămase tablou" Certificat de Calitate [STAS 3,14 din 01.09.1952]

Scris de Joi, 01 Septembrie 2022
nici urmă de ACUM, dacă era să nu se-ntâmple ce A FOST să FIE - nimic mai RAR decât un ALT CEVA ne/aşteptat şi-n pururi SINE DIE puţin mai mult - (s)-ar fi întors din drum, fără preget, IDEEA pentru care se plămădea încet acest ACUM trecut mereu în timpuri…

Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" LIMPEDE (chiar de/spre LIMPEDE)

Scris de Miercuri, 31 August 2022
fluture şi flutură,/ vise vi se scutură, vi se taie zboru-n două/ cu-ascuţiş de lună nouă, sub înalt de lună plină/ umbra vieţii vi se-nclină, iar zigzagul vi se-ndreaptă/ şi neantul vă aşteaptă din secundă în secundă/ să vă-ngroape, să v-ascundă unde nu-i nici "nu-i", nici "este",/ nici "acele", nici…

Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Sfinți cu Pestelcă și Opinci (oameni fără ieri și fără toamnă)

Scris de Marți, 30 August 2022
A venit pământul şi mi-a dat/ a-nţelege cum (ce) mai înseamnă, cum (ce) se mai spune despre om:/ omul fără ieri şi fără toamnă !!!Mi-a mai dat o dată, însă n-am/ fost atent, n-am priceput nimica ş-am rămas perfect, neştiutor,/ să învăţ grindeiul şi cotiga, boul cel din brazdă, bobul…

Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” PUR și SIMPLU (de/spre Mama Dorului)

Scris de Luni, 29 August 2022
mi-i dor de MAMA cum nu mi-a mai fost, ori cum mi-a fost din/totdeauna, poate-i mai bine să-nvăţ moartea pe de rost şi să mă duc plângând, să-i spun şi TATEI că ŢĂRNA lor CURATĂ a rămas ACOLO, pe un DEAL şi pe o VALE, într-un CĂTUN tăcut şi într-un…

Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” INFERNUL PREZENT ȘI FLĂMÂND (septentrional tangou)

Scris de Sâmbătă, 27 August 2022
Te rog să-mi aduci o scrisoare acum,/ de-acolo, de-atuncea, de când mă jucam cu şotronul pe drum,/ cu zmeul şi crucea!!! Te rog să-mi aduci o scrisoare, te rog,/ de-atunci, de la MAMA, să văd cât mai am şi mai dau (ne)noroc,/ şi poate-mi iau sama ce mult am pierdut…

Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Ochii Părinţilor (cerșetorul de fântâni)

Scris de Vineri, 26 August 2022
Motto: „şi vine cerşetorul de fântâni:/ daţi-mi, vă rog, şi mie, o fântână, să beau puţin şi să mă spăl pe mâni/ – vin de departe, tocmai de la stână!!! am un izvor în buzunarul stâng/ – vi-l las oricând, să nu vă fie sete – mi-i sete, însă pot…

Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” ASEMĂNARE (pentru doamna Jenica Toma – Respect!)

Scris de Joi, 25 August 2022
dacă nu mai vine toamna,/ am s-o strig şi am s-o caut în adâncul unei lacrimi/ din mâhnirea unui flaut !!! a venit întotdeauna/ şi a stat cât stă o toamnă, m-a-nvăţat cum cade frunza/ şi plecarea ce înseamnă !!! m-anvăţat cum bate vântul/ printre păsări călătoare, cum începe-ndepărtarea/ şi…

Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” CARE pe CARE (către Eugen Necel – La Mulți Ani!)

Scris de Miercuri, 24 August 2022
te-am căutat cu Carul Mare,/ dar tu fugeai cu Carul Mic – erai frumoasă şi răbdare/ – eu te strigam, şi te mai strig!!! doamne, şi ce îndepărtare,/ ce cai pursânge, şi ce roţi mai mari decât la carul mare/ te ajutau să fugi de toţi!!! ce mici erau roţile…

Din colecţia „Cele mai clare poezii rămase tablou” NOTĂ EXPLICATIVĂ (la mormântul gazetarului Dan Plăeșu - Țărnă Ușoară!)

Scris de Marți, 23 August 2022
cuvântul a venit cu vântul/ şi s-a oprit pentru hodină în lutul meu fără suflare,/ fără ferestre, fără frică – apoi – în jurul lui, cu grijă,/ cu drag şi lacrimi şi lumină – maica mi-a dat viu, chip şi nume/ – să văd, s-aud, să ştiu ce strigă şi…

Din colecţia „Cele mai clare poezii rămase tablou” CAPĂTUL MEMORIEI (aria Oglinzii din opera Veşniciei)

Scris de Luni, 22 August 2022
naiv...am intrat în oglindă, demult/ – era lună nouă şi numai tăcere, morminte şi cruci/ şi greieri şi rouă şi-o presură-n zbor – poate ultimul zbor/ spre locuri mai calde – şi eu întrebându-mă unde or fi/ rămas celelalte!!! am stat...şi am stat năucit şi stingher/ – era lună plină…

Din colecţia „Cele mai clare poezii rămase tablou” TRECUT PREZENT ÎN VIITOR (de/spre Alb)

Scris de Sâmbătă, 20 August 2022
alb orbitor înmărmurit în vreme,/ albă orbire mărmurită-n timp – unul şi una gata să mă cheme/ la dansul cel din urmă, fără nimb gata să-mi (s)pună ultima-ntrebare/ şi să mă-nveţe starea de nimic – un fel de ne/văzută contra/stare/ scumpă la cald şi ieftină la frig şi gata să-mi…

Din colecţia „Cele mai clare poezii rămase tablou” UITĂ-TE ÎN URMĂ! (retrospectivă)

Scris de Vineri, 19 August 2022
Şi uită-te n-urmă ş-aşteaptă şi taci:/ sunt umbrele noastre uscate şi goale, amare şi reci/ de-atâtea dezastre! Sunt zilele tale rămase pe drum,/ cu zilele mele murdare, curate, mai scurte, mai lungi,/ uşoare sau grele! Sunt nopţile mele cu suflet adânc/ şi linişte naltă cât nopţile tale, în care a…

Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” HAI LA ISPITĂ! (cât încă nu e prea târziu)

Scris de Joi, 18 August 2022
te mai aştept şi te mai strig şi te mai ştiu într-un aproape-ncă departe de pustiu, încă te văd cum vii sub măr,/ să (re)muşcăm într-adevăr şi să murim...cât încă nu e prea târziu! cred că aşa-i cel mai frumos, cel mai curat – cum spune şarpele-nţelept şi blestemat, cum…

Din colecţia „Cele mai clare poezii rămase tablou” PĂTRAT (despre impur şi complicat)

Scris de Miercuri, 17 August 2022
(!) orbecăieli savante-n percepţii fără noimă sfărâmă orice visuri şi orice perspectivă, înaltul se coboară, adâncul se ridică – rămâne numai lustru şi numai împotrivă (!) (!) o suprafaţă-ngustă, anostă, deşucheată desparte lumea-n două bulucuri: marghioleală şi straşnică prosti(r)e...dar nu-i vreo câştigare – deosebirea-i mică, infinitezimală (!) (!) şi ce…

Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” DIRECT (psalmul apropierii definitive)

Scris de Marți, 16 August 2022
Motto: ”se năruie oglinda şi zeii intră-n stânci/ cresc aripile tainei şi putrezeşte cina/ ce negură se lasă de-acum tocmai atunci/ sunt iarbă până unde a ostenit lumina” (Iolanda Cremene) îţi scriu direct pe dimineaţă/ – nu mai am bani pentru hârtie – direct pe zi, direct pe seară.../ îţi…

Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” COSTUM de GALĂ (buletin Veşnico/Logic)

Scris de Luni, 15 August 2022
nu am mai plâns de multă vreme de când m-a dat mama afară din pântec şi auzeam cum moartea îşi drege glasul să mă cheme într-o lume plină cu verdeaţă şi cântec până acum am trăit cu ochii uscaţi însă astăzi toate lacrimile trecutului au dat năvală când am ajuns…

Din colecţia „Cele mai clare poezii rămase tablou” Celălalt AICEA (către Alexandru Bujeniță în Ziuă Aniversară)

Scris de Sâmbătă, 13 August 2022
acuma ştiu că este totul!.../ atunci credeam că (nu)-i nimica!... [între aceste două puncte/ (mi)-am numărat cât mai am până ajung sau nu ajung acolo/ – adică-n celălalt aicea, să văd ce mare mi-i curajul/ ori cât mi-i de măruntă frica, să văd ce spune egoismul/ şi dacă vrea să…

Din colecţia „Cele mai triste poezii rămase tablou” CIMITIRUL APEI (poem de/spre sete)

Scris de Vineri, 12 August 2022
Nimeni nu le mai ascultă/ clipocitul izvorârii, nu le mai râneşte nimeni,/ nimeni nu le mai aşează rostu-n sunet şi-n culoare/ şi în piatră – nici poeţii nu le mai slăvesc menirea/ într-un vers ori într-o frază! Părăsite şi uscate,/ bat fântânile la poartă – nimeni nu le mai deschide,/…

Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” ULTIMA ȘANSĂ (torenţial tangou)

Scris de Joi, 11 August 2022
eu nu ţi-am adus apă vie/ izvoarele mele sunt moarte şi nici o scânteie înaltă/ să vezi ce lumină mai arde în ochii aceleia care/ a râs şi a plâns pentru tine cu preţul dispreţului dinspre/ blestemele tale senine cu preţul uitării în cele/ mai mici şi mai negre firide…

Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” CÂTEVA LITERE (postum retrovizor)

Scris de Miercuri, 10 August 2022
Mă uit în urmă şi mă văd/ pe Dealul Zimbrului...atuncea, când învăţam ce-nseamnă „sunt”,/ ce este şi ce face Crucea, ce-nseamnă vacă, şcoală, vis,/ Credinţă şi Deşertăciune... şi ce se spune despre Gând.../ şi despre Suflet ce se spune... când învăţam să mă declin,/ să mă conjug la drumul Mare…

Din colecţia „Cele mai frumoase poezii cvasi/bulevardiere rămase tablou” Ala-bala-portocala...! (psalmii primului păcat)

Scris de Marți, 09 August 2022
(!) mâine am să-ţi scriu pe glezne/ despre ieri(ul) când beam de unde cântă broasca/ şi mâncam pământ (!) (!) şi jucam şotron şi ţurcă/ – lung şi mult jucam – şi scriam (pe ţărnă) „Mama”,/ „Dante” şi „Khayyam” (!) (!) şi scriam şi „ala-bala-/ portocala”...şi repetam la conjugare/ verbul…

Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” UNDE nu-i NIMENI (oniric vals)

Scris de Luni, 08 August 2022
(!) mărturisesc: nu are rost să mai aştept când veşnicia stă cu mâinile pe piept ş-ascultă cântul cel de dus/ acolo, jos...acolo, sus... unde nu-i nimeni prost, urât, frumos, deştept (!) (!) n-am mai văzut de mult atâţi nemuritori înlăcrămaţi...şi doar de mii şi mii de ori am tot murit…

Din colecţia „Cele mai clare poezii rămase tablou” PUR și SIMPLU (pentru doamna Camelia Borșan – La Mulți Ani!)

Scris de Sâmbătă, 06 August 2022
PE MARGINEA ACEASTA A LOCULUI ACELA E MARGINEA ACEEA A LOCULUI ACESTA – nu se aude nimeni şi nu se vede nimeni, celestul stă-ntr-o doară şi tace cu celesta (!) nimic-nimic n-arată c-a fost şi-o să mai fie vreun suflet al mişcării în sine, pentru sine – şi nici o…
Pagina 16 din 107