Drumul spre Dantelărie trece şi prin Iaduri, trece/ după cum se vede (zilnic) prin Realul criminal.../ trece şi lungeşte timpul, vremea, suferinţa rece.../ mută omenirea toată...toată-n regnul animal!// Aşadar, se poate spune clar: „Adio (în vecie)/ doamnă Linişte!”... se pare că şi Cel de Sus (se) joacă/ de-a mijoarca şi de-a bâza tocmai în Dantelărie,/ şi (se) strâmbă creştineşte, şi se dă cu-alde papleacă!//... Uite, chiar aşa se-ntâmplă panarama democrată: ...

Complicat? Nu, vi se pare! Pur şi simplu? Vi se pare!/ Floare la ureche? Sigur! Astăzi? Mâine? Cine ştie!!?/... Să începem chiar acuma! Aşadar şi prin urmare,/ poate fi Acesta gândul/visul spre Dantelărie??!... „Grăbeşte-te încet, domnişoară de sticlă,/ să rămână egal între aripile tale!/... Nu are rost să ajungi în lumea Cealaltă,/ fără să te fi iubit cu picioarele goale!// Şi ziceai că va veni o vreme ploioasă/ până la sfârşitul copacilor, chiar până/ cân ...

Să trăiţi, bună ziua... domnule maior!... sunt un trist şi bătrân cărăbuş cu motor, retras în memorii de frunze-jugastru din rediul cu zimbri, cu cerul albastru... ajuns o apteră în vremuri meschine, în ceasuri stricate, cu timpuri puţine... dar gândul curat şi aşa mă mai mişcă atunci, când veneau să mă facă morişcă frumoşi cu ilene... şi ce jucărie... şi ce bâzâială prin viu şi prin vie eram toată viaţa mea scurtă şi tristă... legat - printr-o aţă - d ...

!şi pe dinăuntru, dar şi pe dinafară: uşă deschisă până la perete, şi prima oară, dar şi ultima oară... şi ce se vede?!... şi ce nu se vede?!... !privire încolo, privire încoace: fiecare om citeşte o carte, aceeaşi carte despre linişte şi pace... condamnare (pe viaţă) la moarte?! !linişte şi pace: iubire, adică... şi fulgeră şi tună! şi fulgeră şi tună! parcă ar fi o carte despre frică, despre deşertăciune şi minciună! !mai repede! mai repede!... se aud ...

Cesta-i norocul, ceasta-i şansa, altul şi alta nu există/... spre unde vrei s-ajungi, doar una-i şi sigură (în veci) potecă/... nu tândăli, nu sta pe gânduri, n-ascunde lacrămi în batistă/... acolo-i Alfa şi Omega, acolo, în Bibliotecă!/... Numai aşa, numai de-acolo începe straşnica Suire!/... acolo se urzeşte totul, se nevedeşte... şi se scrie/ istoria Desăvârşirii: tot fir cu fir, fire cu fire.../ doar astfel poate să se-ntâmple... căderea la Dantelărie!... Aşa s ...

!scrisorile mariei din magdala sunt fascinante... le-am citit încet, cu mare grijă, nu cumva să-mi scape vro balivernă despre nazareth! !îmi zice că e foarte sănătoasă şi foarte mulţi râvnesc splendoarea ei, cum scapă iar (frumos) de lapidare, cum alt pilat asmute derbedei! !şi îmi mai zice splendida marie cum poţi păcatul vieţii să-l învingi şi cum să păcăleşti păcatul morţii, cum fa(r)(l)să este cina lui... da vinci! !nu-i nici o taină... care-va-să-zică, evan ...

Şi foarte-ncet (pe drumul mare)/ sau repede (pe drumul mic)/ tot întrebam pe fiecare,/ unde să caut şi să strig,/ unde o fi ascunsă, oare,/ ori unde s-ar putea să fie/ visarea mea tulburătoare,/ strania mea Dantelărie... (?!)... Sigur că da... mi se răspunde... mai ai de căutat o clipă,/ mai ai de căutat o oră, un an, o viaţă, o vecie/... nu întreba, umblă întruna, atent, cu grijă, nu în pripă/... ce cauţi tu este o sfântă-devastatoare Simfonie/ de alb, de negru, mov, ...

Moto: „dacă există un dumnezeu, nu poate fi decât femeie” (Ioanid Romanescu) !la început a fost Maria. şi Maria legăna Universul pe picioare. exact aşa (cum vă imaginaţi dumneavoastră) îl legăna. să crească frumos şi deştept şi mare. şi Universul scâncea, scâncea, scâncea... şi din ce în ce mai mult nu mai încăpea în Sine, şi din ce în ce mai mult Maria se întrista, fiindcă avea să rămână singură, cu picioarele goale, când acesta va pleca, în Fine, spre ...

Sigur că da!... Cărarea spre Dantelărie-i anevoioasă, dar şi ademenitoare! Începe taman Atunci şi se termină taman Acolo, ca un semn de Uimire... de Resemnare! Cred că aşa poate să înceapă : „Arată-mi, doamnă, taina corsetului de unde/ (s)-au pogorât fiorii lianelor de ger,/ spre braţul meu de-o viaţă, ce căuta, stingher,/ virginitatea verde din frunzele fecunde!// Şi dă-mi binecuvântu-n păianjen de a trece/ şi-a-(mi) împleti capcana pe gerul din liane,/ cu fire de c� ...

[...Mă visez(i) cu mâna-ntinsă până la Dantelărie...]/...Toată viaţa se întâmplă pregătirea cestui vis.../ tocmai de atunci, de-acolo şi de unde şi de când/...până când...nici după moarte nu pot crede că se ştie/ Ce sau Cine hotărăşte „(n)-am închis” şi „(n)-am deschis”,/ Ce sau Cine decretează „(n)-am de spus” şi „(n)-am de gând”!... Tocmai de Atunci...Atuncea, Când pe mijloc de Mirare/ se rotea tot Universul şi-(mi) părea o Jucărie,/ şi-(mi) p ...