Pentru 450 de oameni sărmani, Cantina de Ajutor Social Galaţi este principala sursă zilnică de hrană. Bătrâni rămaşi fără nici un sprijin, persoane ce suferă de tot felul de invalidităţi, copii din familii nevoiaşe, toţi găsesc, în fiecare zi, la cantina de pe strada Dogăriei, o porţie de mâncare caldă sau un pachet cu alimente pentru a-l pune pe masă. Dar cui vede astăzi echipamentele de inox, spaţiile moderne de depozitare sau zonele administrative cu greu i-ar veni să creadă că, în urmă cu doi ani, cantina arăta într-o stare vrednică de plâns. Clădirea era degradată de trecerea timpului, de la oale la cazane totul era depăşit şi uzat de atâta folosire, tavanul stătea, la propriu, să cadă după fiecare ploaie. Din fericire, totul s-a schimbat graţie unui proiect de modernizare, în valoare de aproape 3 milioane de lei, accesat de municipalitate în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013. Vechea „cantină a săracilor” s-a transformat din temelii şi acum merită cu adevărat numele de Cantină de Ajutor Social, după toate standardele europene.
Clădirea care adăposteşte Cantina de Ajutor Social Galaţi are o suprafaţă de peste 700 de metri pătraţi şi constă în bucătărie, depozite, zona administrativă cu birouri, sala de distribuire a hranei şi toalete. Nu e puţin, dar toate au fost cuprinse în amplul proiect de renovare şi utilare cu finanţare europeană, derulat în perioada 2014-2016.
CITEȘTE ȘI: Fonduri europene pentru telescopul care a dus Galaţiul printre stele
Imobilul, ce resimţea trecerea anilor, este acum modernizat şi dotat corespunzător. Pentru început, acoperişul clădirii a fost reabilitat. Înainte de aceste lucrări, atunci când ploua, apa se scurgea şiroaie pe pereţii interiori ai încăperilor. Angajaţii aproape că erau nevoiţi să stea cu umbrelele în birouri pentru a se feri de apa care se infiltra prin toate crăpăturile. Tavanul şi pereţii erau plini de igrasie. Dacă în arhivă nu s-ar fi păstrat fotografiile cu dezastrul din acea perioadă, pare greu de crezut că sediul ajunsese într-un asemenea grad de degradare.
Finanţarea europeană a inclus şi modernizarea, utilarea şi dotarea bucătăriei cantinei. Printre altele, au fost achiziţionate noi dulapuri de refrigerare, o maşină electrică de spălat legume şi verdeaţă, o maşină de tocat carne şi o maşină de feliat legume, un aragaz cu opt ochiuri, o friteuză dublă pe gaz, pubele de inox, spălătoare şi un cărucior de marfă. Echipamentele sunt de cea mai bună calitate, majoritatea fiind fabricate din inox. După doi ani şi jumătate de la punerea în funcţiune, bucătăria şi spaţiile de depozitare arată încă impecabil. De asemenea, instalaţiile termice, sanitare şi electrice au fost înlocuite, în vreme ce instalaţiile de apă şi de canalizare au fost reabilitate.
Alocaţia zilnică de hrană, 12 lei de persoană
Programul cantinei se desfăşoară zilnic, de luni până vineri, între orele 7,00 şi 13,00. În prima parte a zilei, în jur de 500 de kilograme de alimente sunt gătite în bucătăria unităţii, potrivit Adrianei Marin, administratorul cantinei. Apoi, de la 10,30, activitatea se mută în sala în care mâncarea preparată este împărţită în porţii şi dată beneficiarilor, contra unei semnături de primire. Pe lângă hrana gătită, asistaţii primesc şi alimente ambalate şi fructe, destinate cinei. Pentru weekend, deoarece cantina nu are program, beneficiarii primesc toată hrana încă de vineri. Alocaţia zilnică pentru fiecare beneficiar este de 12 lei, sumă mai mare decât cea alocată hranei bolnavilor din spitale…
”60 la sută dintre beneficiarii cantinei sunt copii, de vârstă preşcolară sau elevi, crescuţi, de cele mai multe ori, doar de mamă. Bolnavii cronic reprezintă 14 la sută dintre beneficiari, iar vârstnicii, restul de 26 la sută. Vârstnicii fără venituri primesc hrană gratuit, iar cei cu venituri mici plătesc o contribuţie de 30 la sută din venit. Obiectivul general al proiectului a fost acela de creştere a standardelor de calitate, a gradului de accesibilitate şi a eficienţei serviciilor sociale, prin îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, a precizat Laura Roşca, coordonator al Biroului de anchete sociale din cadrul cantinei.
”Dacă n-ai bani de pâine, copiilor ce le spui?”
Printre beneficiarii cantinei se numără mame care cresc singure şase, şapte sau chiar opt copii, bolnavi cronic aflaţi în situaţii greu de imaginat şi bătrâni invizibili parcă pentru toţi cei din jur. Grupul care se strânge în fiecare zi, la prânz, pentru a lua mâncarea de la cantină, este format din copii de vârsta preşcolară până la femei sau bărbaţi trecuţi bine de 70 de ani. Pentru mulţi dintre ei, decizia de a apela la cantina de ajutor social a fost una dificilă, aşa cum mărturiseşte Mădălina Elena M., o tânără de 26 de ani. Avea 18 ani când a devenit pentru prima dată mamă.
”Înainte, mi-a fost oarecum să vin şi să mă înscriu la cantină. Apoi, m-am gândit mai bine şi am zis că nu este nicio ruşine. Mâncarea este bună, alimentele pe care le primim sunt în regulă. Chiar şi numai trei pâini dacă am primi pe zi, fără restul mâncării, ar fi de ajutor, pentru a le da copiilor de mâncare. Dacă n-ai bani de pâine în ziua respectivă, copiilor ce le spui? Ei ştiu că ai sau că n-ai?”, se întreabă, parcă retoric, Mădălina.
Fata este deja mamă a patru copii. Băiatul cel mic este încă în faşă, în vreme ce fata cea mai mare are deja opt ani. Concubinul a contribuit la conceperea copiilor, însă, când a văzut ce responsabilitate implică creşterea acestora, şi-a spus, probabil, că este mai mult decât poate el să ducă…
”La început, după ce am rămas singură, mi-a fost mai greu. Apoi, m-am obişnuit cu situaţia actuală şi am zis că merită să lupt pentru a le oferi copiilor un viitor. În fiecare dimineaţă, mă trezesc la 6,30. O pregătesc pe fata cea mare pentru a merge la şcoală, apoi o duc pe cea mijlocie la grădiniţă. Mă întorc acasă, fac curăţenie, gătesc, vine timpul să iau ajutorul de la cantină, apoi o iau pe cea mijlocie de la grădiniţă. Ne mai ajutăm şi între vecini. Termin treaba abia noaptea, târziu, după ce au adormit toţi copiii”, povesteşte Mădălina.
Boală după boală, speranţa rezistă
Şi mai dramatice sunt cazurile unor bolnavi cronici, precum cel al soţilor Mihaela şi al lui Valentin G. Bolile de care suferă cei doi sunt suficiente pentru a da de lucru unui spital întreg.
Atunci când avea doar câteva luni, Mihaela, acum în vârstă de 37 de ani, a rămas paralizată din cauza unei greşeli medicale. Până la adolescenţă, au urmat ani lungi de suferinţe şi de încercări de recuperare. Niciun tratament medical nu a dat rezultate. Când fata a împlinit 16 ani, medicii le-au spus părinţilor că tânăra nu avea să o mai ducă mult. Obosiţi şi resemnaţi, oamenii se gândeau la ce putea fi mai rău…
”Doar că, într-o dimineaţă, când m-am trezit, am simţit nevoia să merg la baie şi m-am ridicat, pur şi simplu, din scaunul cu rotile. A fost un şoc. Medicii care cu câteva zile înainte spuneau că o să mor ziceau acum că este „un miracol”… Dar îmi aduc aminte şi acum când le spuneau părinţilor mei că nu o să mai trăiesc mult. Doar aveam urechi să aud”, spune Mihaela Guţu.
Din păcate, necazurile nu s-au oprit aici. Femeia suferă, în prezent, şi de diabet de tip II, fierea i-a fost scoasă, iar după ce tatăl ei a murit a intrat în depresie, după care a fost diagnosticată şi cu epilepsie, o formă mai uşoară. ”De parcă nu ar fi şi aşa prea mult, încă din copilărie sufăr şi de sindrom al ticurilor nervoase, iar în urmă cu patru ani am fost diagnosticată cu cancer de col uterin. Este foarte greu, însă încerc să rămân optimistă. În fiecare dimineaţă, când mă trezesc, îi mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a mai dat o zi, chiar dacă vederea mea este acum aproape inexistentă, din cauza diabetului pe care îl am”, adaugă Mihaela.
”Ne-ar fi imposibil să trăim fără mâncarea de la cantină”
Soţul Mihaelei suferă de o formă gravă de epilepsie. În adolescenţă, după ce a terminat zece clase, chiar înainte de a urma o şcoală de meserii, s-a îmbolnăvit de meningită şi a zăcut în comă timp de câteva luni. Și-a revenit, însă a rămas cu sechele de natură fizică şi psihică. Acum, creierul nu i se irigă suficient, motiv pentru care problemele de sănătate i s-au agravat. În trecut, Valentin G. avea o memorie extraordinară, pentru care era asemuit cu un calculator, astăzi nu s-ar putea descurca fără ajutorul soţiei sale.
Singurul venit al celor doi sunt indemnizaţiile de handicap, în total puţin peste 700 de lei pe lună. În asemenea condiţii, mâncarea pe care o primesc de la Cantina de Ajutor Social Galaţi este esenţială pentru a trece de la o zi la alta.
”Cam 200 de lei se duc pe medicamente, în fiecare lună. Din restul banilor, ne-ar fi imposibil să trăim, dacă nu am primi mâncarea de regim de la cantină. Suntem beneficiari ai cantinei din 2008”, a precizat Valentin.
Finanţarea europeană cu impact social
În spatele fiecărui om aşezat la rând pentru a-şi ridica porţia zilnică de hrană se află necazuri adesea ignorate de aproape toţi cei din jur. Cantina de Ajutor Social e unul puţinele lucruri care le dau speranţă şi îi ajută să rămână pe linia de plutire. Drept urmare, pe lângă renovarea şi utilarea propriu-zisă a cantinei, investiţia cu fonduri europene finalizată în urmă cu doi ani şi jumătate a însemnat, automat, şi creşterea calităţii vieţii persoanelor asistate, prin oferirea unei alimentaţii zilnice raţionale, adecvate, după caz, persoanelor vârstnice, copiilor de diferite vârste, dar şi bolnavilor cronic.
CITEȘTE ȘI: ”Tratament de urgenţă” pentru Spitalul de Urgenţă din Galaţi
”Din punct de vedere economic, lucrările de renovare, dotare şi reabilitare, desfăşurate cu ajutorul finanţării europene, au condus la o reducere a cheltuielilor cu utilităţile, ceea ce înseamnă că s-a consumat mai puţină apă, energie electrică şi gaze naturale. În acelaşi timp, utilajele şi echipamentele primite în cadrul proiectului sunt uşor de exploatat şi nu poluează mediul înconjurător. Dar, desigur, cel mai important este că a crescut calitatea serviciilor asigurate persoanelor asistate”, a explicat Mihaela Alupoaie, şefa Direcţiei de Asistenţă Socială a Municipiului Galaţi şi membră, în calitate de responsabil monitorizare şi raportare, în cadrul proiectului de finanţare europeană.
Acorduri cadru pentru cumpărarea alimentelor
Meniurile zilnice de la Cantina de Ajutor Social Galaţi se stabilesc pe baza unor reţetare, cu o săptămână sau cu două înainte. Apoi, este întocmit un plan de mediu, pe baza căruia se fac achiziţiile.
"Procedurile se fac pe ani bugetari. Încheiem acorduri cadru, nu contracte, ci promisiuni de livrare. Eu nu pot să iau de la altcineva decât de la ei, la preţuri cuprinse între un minimum şi un maximum. Atunci când închei contract cu un singur furnizor eşti legat de acel furnizor şi de un preţ fix. Se poate întâmpla însă ca firma în cauză să nu mai poată furniza. Şi atunci trebuie făcută altă procedură. Ca să evităm aceste situaţii, noi lucrăm, de patru ani, cu acorduri cadru. În cadrul acestor acorduri, noi încheiem contracte subsecvente. Adică, se fac reofertări pe perioade de timp care sunt similare cu ciclurile de producţie. S-a terminat cartoful de iarnă, apare cartoful nou. E clar că nu poţi cere acelaşi preţ. Acest lucru ne permite să luăm produse la preţuri convenabile. Astfel, cu 12 lei de persoană, reuşim să facem felul unu şi felul doi, să dăm o pâine şi să asigurăm şi un produs pentru cină. Nu prea sunt zile fără carne în meniu. Se asigură astfel un echilibru. Reuşim chiar să dăm şi un aliment dulce, ceea ce este important, deoarece mai bine de jumătate dintre beneficiari sunt copii", a precizat Adriana Marin, administratorul cantinei.
Valoarea lucrărilor, aproape trei milioane de lei
Modernizarea cu fonduri europene a Cantinei de Ajutor Social Galaţi a fost posibilă printr-un proiect derulat în cadrul Programului Operaţional Regional (POR) 2007-2013, Axa prioritară 3 – ”Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, domeniul major de intervenţie 3.2 – ”Reabilitarea/ modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale”.
Contractul de finanţare a fost semnat pe 30 aprilie 2014, între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – Autoritatea de Management POR, ADR Sud-Est, ca Organism intermediar POR, de o parte, şi parteneriatul dintre Unitatea Administrativ Teritorială (UAT) Municipiul Galaţi şi Cantina de Ajutor Social Galaţi, parteneriat reprezentat de UAT Municipiul Galaţi, în calitatea de beneficiar, de cealaltă parte. Proiectul a fost depus spre finanţare, la ADR Brăila, în iunie 2010, iar contractul de finanţare a fost semnat în aprilie 2014 şi finalizat în martie 2016.
Valoarea totală a proiectului a fost de 2.868.104,71 de lei, cu TVA, din care suma de 2.269.804,46 de lei a reprezentat asistenţa financiară nerambursabilă solicitată (finanţare asigurată în proporţie de 85 la sută din Fondul European de Dezvoltare Regională şi în proporţie de 13 la sută de la Bugetul de stat – n.red.), iar 46.322,54 de lei a însemnat contribuţia proprie în proporţie de 2 la sută a beneficiarului. Valoarea TVA a fost de 551.9777,71 de lei.
Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și www.viața-libera.ro în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
