Evaluaţi acest articol
(31 voturi)
5 comentarii

Portul Galați a obținut finanțare europeană pentru a deveni primul port la Dunăre din România care va putea opera containere, asemenea portului german Duisburg, investiția totală fiind de aproape 90 milioane de euro. Beneficiarii proiectului, Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi şi operatorii portuari, nu reușesc însă să finalizeze licitațiile pentru execuția lucrărilor, deși prima licitație a fost demarată în 2018. Cel mai devreme lucrările ar putea începe în 2021 și dacă se vor finaliza la termen, platforma multimodală din portul Galați ar putea deveni funcțională abia în 2023.

Platforma multimodală din Portul Galaţi esteo bază logistică în care vor fi îmbinate facilităţile fluvio-maritime cu cele feroviare şi rutiere, cu ajutorul cărora să fie atrase la Galaţi noi fluxuri de mărfuri, în special trafic containerizat. Portul Galaţi este cuprins inclusiv în Reţeaua trans-europeană de transport (TEN-T), ceea ce-i deschide calea spre accesarea de sume importante din fonduri europene. Dar platforma multimodală Galaţi se află de mai bine de şapte ani în „chinurile facerii” – studii, proiecte, refaceri de proiecte, căutare de surse de finanţare, licitaţii, actualizări de preţuri, de legislaţie, reluare de licitaţii.

Ideea unui terminal multimodal la Galaţi a fost lansată în 2013, după modelul portului german Duisburg, care a parcurs şi el perioade dificile şi a reuşit să-şi relanseze activitatea prin introducerea sistemului de logistică prin containere. Mai mult, Portul Duisburg – bazându-se pe experienţa deja acumulată - a şi acordat un sprijin în conceperea terminalului de la Galaţi.

În 2014, Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi şi operatorii portuari Port Bazinul Nou SA şi Metaltrade International SRL au încheiat un acord de colaborare, în vederea materializării acestui proiect. O primă variantă a parametrilor şi obiectivelor principale ale proiectului s-a conturat până în 2015, mizându-se pe obţinerea de finanţare prin CEF (Mecanismul pentru Interconectarea Europei). Ambiţiile erau pentru un terminal cu o capacitate de 300.000 de containere (TEU)/an, cu investiţii de 190 milioane de euro. Proiectul a fost declarat eligibil de organismele de implementare europene (INEA), dar la împărţirea banilor din CEF care reveneau României, la capitolul Transporturi, grosul s-a alocat spre proiectele din zona feroviară. În plus, recomandarea a fost ca, pentru a creşte şansele de prinde bani prin CEF, să fie făcută o recalibrare a proiectului. Astfel, s-a ajuns la noua formulă – un terminal cu capacitate de 150.000 TEU/an şi investiţii estimate la 89,9 milioane de euro.

„S-au adus aceste corecţii proiectului şi unele componente s-au redus, altele s-au îmbunătăţit. Numai că, trecând timpul, n-au mai fost nici aşa mulți bani la CEF, dar s-au alocat 21 milioane de euro. A rămas să găsim şi alte surse de finanţare. Tot atunci a apărut varianta de „splitare” a proiectului în trei etape care să se poată derula independent una de alta şi care să permită şi accesarea de noi surse de finanţare”, ne-a explicat actualul director al APDM Galaţi, Alexandru Şerban.

În noua formulă, Proiectul „Platformă Multimodală Galaţi” (PMG) presupunea la Etapa 1 refacerea cheului, Etapa 2 – un pasaj şi racordul rutier şi feroviar la căile naţionale de transport, iar Etapa 3 – reorganizarea zonei de depozitare şi manipulare a mărfurilor, cu toate facilităţile de încărcare - descărcare şi gestionare a tranzitului de containere. Etapele 1 şi 2 reveneau ca implementare APDM Galaţi, iar Etapa 3 revenea operatorului Port Bazinul Nou, parte a Grupului Metaltrade.

Cum au evoluat până acum cele trei etape PMG

PMG – Etapa 1 – „Modernizarea infrastructurii portuare” presupune investiţii evaluate la 102,7 milioane de lei, axate pe modernizarea cheului (n.r. construcție hidrotehnică care limitează bazinele unui port) şi a zonelor adiacente acestuia, a reţelelor de utilităţi, a drumului de acces etc. Este cea mai avansată etapă din proiect, dar aflat la a treia încercare de atribuire a contractului de execuţie a lucrărilor.

O primă licitaţie s-a lansat în 2018, au fost patru firme interesate, dar nu s-a prezentat nici un constructor, socotelile fiind date peste cap de intrarea în vigoare a OUG 114 şi evoluţia cursului valutar, care au adus serioase elemente de incertitudine pentru companii.

În iulie 2019 s-a relansat licitaţia la valoarea actuală, însă din 11 companii interesate, până la termenul limită nu a fost depusă decât o ofertă, cea a israelienilor de la Mer Terre Maritime Development Contracting Co.Ltd. Este o firmă specializată în lucrări hidrotehnice, având ca subcontractori şi companii gălăţene - Marsano şi Rovis Lider, pentru partea de instalaţii electrice, respectiv, reţelele de apă şi canalizare. În ianuarie a.c., firma israeliană a şi fost confirmată câştigătoare a licitaţiei, numai că, în loc să se prezinte la semnarea contractului, s-a intrat într-un ciclu nesfârşit al amânărilor.

Drept cauză a întârzierilor, firma israeliană invoca efectele pandemiei de coronavirus, dar, pe de altă parte, solicita din partea APDM Galaţi şi o serie de facilităţi financiare suplimentare – respectiv emiterea unor scrisori de garanţie în vederea achiziţionării palplanşelor ce urmau să fie folosite la lucrări - în valoare de aproape 8 milioane de euro – ceea ce contravenea termenilor de organizare din cadrul licitaţiei. Aşa se face că, până la urmă, în august a.c., APDM Galaţi a emis o decizie de anulare a procedurii de atribuire a contractului, iar procedurile privind licitaţia au fost reluate.

Firma israeliană s-a ales cu execuţia unei scrisori de garanţie, de 200.000 euro, şi cu un certificat constatator negativ, astfel încât nu va mai putea intra prea curând la licitaţii pe piaţa din România, dar asta nu ajută cu nimic la recuperarea timpului pierdut.

Termenul pentru depunerea ofertelor la a treia licitaţie pentru PMG - Etapa 1 este 26 octombrie a.c., fiind deja câteva firme interesate de lucrare. Câte dintre ele vor depune o ofertă şi cum vor trece acestea de evaluări, rămâne de văzut. Cert este că termenul de execuţie a lucrărilor la Etapa 1 va fi de 18 luni şi, din fericire, finanţarea europeană prin CEF este asigurată în ciuda acestor întârzieri.

Contractul de finanţare pentru PMG – Etapa 2, privind lucrările de racordare a portului gălăţean la reţeaua de transport feroviar şi rutier, cu o valoare a investiţiilor evaluată la 57,04 milioane de lei, a fost semnat pe 25 septembrie a.c., la Galaţi, chiar în prezenţa premierului Ludovic Orban şi a ministrului Transporturilor, Lucian Bode, finanţarea fiind asigurată prin POIM 2014-2020. Numai că şi aici licitaţiile sunt „o poveste cu suspine”. Pe acest contract de lucrări, APDM Galaţi a lansat o licitaţie cu clauză suspensivă în ianuarie 2020, dar nu s-a prezentat nici un constructor, iar cauza, se pare, tot valoarea lucrării în raport cu costurile. În prezent se află în pregătire lansarea unei noi proceduri de licitaţie, rămâne însă de văzut dacă vor fi modificări ale valorii acesteia.

Nu în ultimul rând, PMG – Etapa 3 – privind „Reorganizarea și reconstruirea zonei de manipulare și depozitare pentru eficientizarea fluxului tehnologic în platformă” revine ca implementare operatorului portuar – Port Bazinul Nou, valoarea investiţiei fiind de 228,88 milioane de lei, în baza unui proiect finanţat, de asemenea, prin POIM 2014-2020. Prin proiect ar urma să fie realizate sistemele de descărcare-încărcare a containerelor cu mărfuri, de depozitare şi manipulare a acestora.

În ansamblu, ar urma să fie un sistem semi-automat care să asigure derularea operaţiunilor, cu echipamente de ultimă generaţie. Pe de altă parte, pentru acoperirea cotei de cofinanţare – aproximativ 60% din această componentă a proiectului – operatorul va apela inclusiv la un credit bancar, prin urmare nu-şi permite să se joace cu întârzierile. Pentru a da şi el drumul la licitaţia de execuţie a lucrărilor, aşteaptă semnarea contractului de lucrări pentru PMG - Etapa 1, pentru a avea garanţia că lucrurile se pun în mişcare. Oricum, ţinând cont că ghidul de aplicare pe POIM, pe Axa 1, componenta pentru firmele private, a apărut abia pe la mijlocul anului 2019, lucrurile pe PMG – Etapa 3 s-au mişcat cât de repede puteau să se mişte în condiţiile actuale.

Ca termen de implementare, durata prevăzută în proiect a acestei etape este de 29 luni. Prin urmare, Etapa 3, fiind perioada cea mai lungă pe partea de execuţie, proiectul terminalului multimodal se va finaliza undeva în cursul anului 2023.

Terminalul multimodal, avantaje competitive

Proiectul terminalului multimodal ar face din Galaţi primul port local care ar putea opera containere. Iar legăturile multimodale i-ar da o nouă relevanţă în lanţurile logistice de transport internaţional. Vizate sunt, de exemplu, legăturile comerciale care să facă legătura între China şi Europa Centrală şi de Est. Mărfurile ar putea veni pe calea ferată din China până în porturile Poti şi Batumi, din Georgia, pentru a fi transportate pe naval până la Galaţi, iar de aici să fie distribuite – naval, feroviar sau rutier – spre zonele de interes europene.

„Acest lanţ logistic China – Georgia – Galaţi – Centrul Europei - este mai scurt cu 15-20 de zile faţă de ruta de nord, prin Rusia, sau faţă de ruta mărfurilor care, încărcate pe navele maritime de mare capacitate, ajung la Marea Adriatică, pentru a fi apoi transferate pe calea ferată până în centrul Europei. Portul Duisburg este interesat să realizeze această axă logistică cu Portul Galaţi, iar acest terminal multimodal deschide oportunităţi comerciale dintre cele mai interesante”, a arătat directorul APDM Galaţi, Alexandru Şerban.

Pentru a realiza dimensiunea acestor oportunităţi este suficient să ne uităm la vecinii din Ungaria: portul din Budapesta reuşeşte să opereze 250.000 de containere pe an, graţie legăturii logistice pe calea ferată cu porturile de la Marea Adriatică, asta în condiţiile în care, pe Dunărea Maritimă, cel mai important sector al fluviului, nu se operează niciun container. Cel puţin deocamdată.

Locuri de muncă generate de port

Important este şi potenţialul terminalului multimodal de a genera noi afaceri, studiile de specialitate mizând pe 20.000 de locuri de muncă, într-un orizont de timp de 10 ani. Ideea ar fi că în jurul portului s-ar putea dezvolta unităţi de procesare sau prelucrare a mărfurilor/componentelor aduse în sistem containerizat.

„Este un model folosit deja şi la noi în ţară. De exemplu, la Braşov se asamblează telefoane mobile – componentele vin containerizate din China, prin Constanţa, apoi ajung la Braşov şi se asamblează. La fel se poate face şi la Galaţi, pe orice marfă, practic, ce suportă o procesare. Galaţiul are nevoie de investiţii, de diversificare a activităţii economice, de noi afaceri; terminalul multimodal ar fi o rampă pentru atragerea acestora”, a explicat reprezentantul administraţiei portuare.

Acest tip de afaceri ar putea stimula în special IMM-urile, dar ar putea face Galaţiul atractiv şi pentru marile companii, producătoare de subansamble pentru sectoare precum industria auto, comunicaţii etc.

Portul Galaţi, în reţeaua TEN-T

În conformitate cu strategiile şi politicile Uniunii Europene privind dezvoltarea sustenabilă a reţelei TEN-T în perioada 2014 – 2020, portul Galaţi a fost nominalizat ca port fluvio-maritim pe reţeaua centrală. Proiectul „Platforma Multimodală Galaţi – înlăturarea blocajelor majore prin modernizarea infrastructurii existente şi asigurarea conexiunilor lipsă pentru reţeaua centrală Rhin – Dunăre/Alpi” a fost inclus în lista proiectelor prioritare generată de Masterplanul pentru Transporturi şi inclus în pachetul de proiecte aprobat prin Memorandum de către Guvern pentru finanţare prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility - CEF). CEF acordă prioritate conexiunilor lipsă din sectorul transporturilor vizând accelerarea investițiilor în domeniul rețelelor transeuropene, în special în finalizarea coridoarelor de transport la nivel european și urmărește să mobilizeze finanțarea provenind atât din sectorul public, cât și din cel privat.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Viața Liberă în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens”, un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană/ DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Citit 10888 ori Ultima modificare Sâmbătă, 24 Octombrie 2020 01:28

5 comentarii

  • postat de florin Joi, 29 Octombrie 2020 08:41 213.233.110.*** Link la comentariu
    5
    9

    Am mai spus ca aici in zona Galatiului politicienii de la PSD si PNL nu doresc dezvoltarea acestei zone a tarii!Au un mare interes sa nu apara concurenta de orice fel!Pina la urma singura solutie ar fi desfiintarea APDM si a AFDJ si formarea a unei singure entitati care sa fie privata cu actionari germani sau olandezi in care statul romin sa detina 51 % din noua entitate !

    Raportează
  • postat de Trabitzel Marți, 27 Octombrie 2020 17:41 5.13.241.*** Link la comentariu
    1
    17

    Nu s-a vrut de la nivel central sa se faca curatenie la APDM, sunt tolerati toti infractorii prinsi in flagrant de procurori

    Raportează
  • postat de Tirpitz Vineri, 23 Octombrie 2020 16:41 82.76.234.*** Link la comentariu
    6
    28

    Nu ati facut nimic bun, voi cei care v-ati tot plimbat ca manageri prin porturile galatene, in special la APDM, compania cea mai cororupta, unde directorii au fost niste habarnisti pusi in jilt de partidele politice. O companie sufocata de pilosi, de amantlacuri si de vechi cadre ruginite care se tot rotesc.

    Raportează
  • postat de vio Vineri, 23 Octombrie 2020 14:38 89.39.81.*** Link la comentariu
    13
    13

    pe pariu, ca se face la Braila?

    Raportează
  • postat de Terente...din Galati Vineri, 23 Octombrie 2020 09:29 86.34.180.*** Link la comentariu
    11
    57

    La taiat de panglici, nu va intrece nimeni. Deasemeni , la promisiuni desarte...
    Galatiul nu ramanea "de caruta", daca aici ar fi fost oameni seriosi, care sa doreasca binele orasului. Taiati frunza la caini de pomana. Toate porturile Galatiului sunt o ruina, nu mai incercati sa escamotati realitatea, incercand sa induceti motivatii oculte , ca voi cei ce conduceti destinele orasului sunteti nevinovati!

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.