Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" TRENUL de ATUNCI (psalm-postum târziu)

Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

DIN TOT ADÂNCUL SUFLETULUI TĂU,

blândeţi des/tristătoare se revarsă

şi mă cuprind cu sanctitatea lor,

ca pe o umbră peticită, arsă

de-atâta veşnicie-ntr-un zadar,

cu ochii pe cărarea dinspre gară,

poate se-ndură trenul de atunci

şi (mi) te aduce-n cea din urmă oară!

Poate se-ndură trenul de atunci

şi nu mai trece fără să oprească

aşa, cum a trecut de-atâtea ori,

pe lângă-mprejurarea mea lumească!

Până atunci, când trenul de atunci

va să-mi asculte ceastă rugăciune,

te rog frumos, te rog foarte frumos,

SPUNE CĂ EȘTI, DACĂ MAI POȚI A SPUNE!

Citit 7939 ori Ultima modificare Marți, 19 Octombrie 2021 23:20

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.