De ce nu este de glumă cu reformele asumate. Explicații
România a încasat până acum 6,35 miliarde de euro din PNRR, iar oficialii Comisiei Europene se află în prezent în țara noastră și discută cu autoritățile pentru a se asigura că implementarea acestui plan evoluează, a precizat, marți, Celine Gauer, director general al SG RECOVER, din cadrul Comisiei Europene.
Întrebată care este stadiul îndeplinirii PNRR și ce riscă România dacă nu îndeplinește toate reformele și investițiile asumate, oficialul a dat exemplul a două reforme care nu sunt încă îndeplinite pentru a putea accesa a doua cerere de plată din PNRR. "Vorbind de a doua cerere de plată, avem legea decarbonizării și legea privind protecția avertizorilor de integritate, doar două exemple de reforme care sunt în plan și trebuie îndeplinite, iar dacă nu sunt îndeplinite suntem în situația de plăți parțiale. După ce Comisia Europeană constată că nu a fost îndeplinită o reformă, statul membru are șase luni pentru a implementa reforma conform cerințelor. În caz contrar, suma de plăți suspendată este pierdută pentru totdeauna, deci nu este de glumă", a spus oficialul european.
În plus, Gauer a subliniat provocările apărute într-un an de la aprobarea PNRR. "Planul României este foarte bun, foarte ambițios. În primul rând va contribui semnificativ la tranziția verde, care este susținută de reforme importante precum legea decarbonizării, discutată acum în Parlament, un pas esențial pentru a duce România departe de emisiile de CO2 și poluare. De asemenea, vorbim și de serviciile publice de sănătate care vor aduce schimbări semnificative în viețile cetățenilor, reforme privind impozitarea, finanțarea publică, pensii, alături de o componentă socială și investiții în educație și sistemul sanitar. Desigur, dacă ne uităm la contextul de astăzi, comparativ cu acum un an s-a schimbat foarte mult. Nu aveam un război și credeam că e o mare provocare după pandemie. Lumea nu s-a schimbat înspre bine, vedem și o criză a energiei care ne face viața mai dificilă. Așadar se adresează întrebarea nu doar în România, ci și în statele membre: ce ar trebui să facem? Este oare acest plan de redresare și reziliență lucrul bun de făcut în acest context? Aș spune că răspunsul este clar da, pentru că înseamnă să faci ce trebuie, la nivel de substanță. Spuneam de 40% către investiții verzi, regenerabile, eficiență energetică. Este exact ce trebuie să facem pentru a rezolva aceasta criză a securității energetice, pentru că doar așa putem avea independență energetică pe termen lung", a spus oficialul european.
