Comisia Europeană ia în calcul folosirea rezervei de criză, în valoare de 450 de milioane de euro, instrument inclus în Politica Agricolă Comună, pentru a acorda o serie de compensații fermierilor din țările afectate de importurile de cereale ucrainene, precum România, a arătat recent europarlamentarul Dacian Cioloș, membru al Comisiei AGRI din Parlamentul European, în cadrul unei întâlniri, la Bruxelles, cu jurnaliști din rețeaua PressHub, din care face parte și ziarul "Viața liberă".
După cum v-am relatat în paginile ziarului "Viața liberă", fermieri din țări precum România, Polonia, Cehia şi Ungaria au atras atenția asupra faptului că suspendarea tarifelor vamale pe piața europeană pentru produsele agricole din Ucraina, ca formă de sprijin în fața invaziei rusești, precum și instituirea, din luna mai 2022, a "coridoarelor solidarității" - inclusiv portul Galați a fost inclus, alături de Constanța, în aceste lanțuri logistice, ca deschidere pe Dunăre și Marea Neagră - pentru exporturile ucrainene au generat un val de cereale ieftine pe piețele autohtone, ceea ce a afectat afacerile fermierilor locali.
"Cerealele din Ucraina nu doar tranzitează România, ci sunt comercializate şi procesate pe teritoriul României, în dauna fermierilor români. Deşi cerealele din Ucraina trebuiau doar să tranziteze România, ele sunt comercializate şi procesate pe teritoriul naţional, costul de achiziţie fiind incomparabil mai mic decât cel practicat în zona UE, fermierii români fiind drastic afectaţi de această încălcare a regulilor", avertiza, încă din luna septembrie 2022, Federația Națională PRO AGRO.
Per ansamblu, miza nu este mică. Potrivit datelor oficiale prezentate la summitul UE - Ucraina, de la începutul acestei luni, Ucraina a exportat prin "coridoarele solidarității", în perioada mai - decembrie 2022, peste 45 de milioane de tone marfă, a importat 23 de milioane de tone marfă, generând venituri de 20 de miliarde de euro pentru fermierii și întreprinderile ucrainene.
Ajutor cu efecte adverse
"Efectele adverse" asupra piețelor autohtone sunt, pe de altă parte, tot mai greu de neglijat. Fermierii români, de exemplu, s-au aflat în situația de a avea costuri de producție mai mari și să rămână, totuși, cu producția în câmp!
"Asta este o problemă conjuncturală, pentru că Ucraina are piață de desfacere pentru cerealele ei în afara Uniunii Europene. Doar că acum Ucraina nu își poate folosi piața de desfacere, pentru că nu are infrastructura necesară de transport ca să trimită cerealele acolo unde e nevoie de ele și ar putea obține preț bun, fără să concureze piața europeană. (...)
În România și Polonia au existat și există traderi care speculează situația, au capacități de stocare, cumpără foarte ieftin cereale - pentru că, trebuie să înțelegeți, producătorii ucraineni sunt obligați să vândă produsele lor ieftin, chiar dacă este cerere mare pe piață, pentru că ei nu au posibilitatea să trimită produsele unde cererea este mare. Și vine traderul care zice: eu am zece tone de umplut acum și sunt 100 de tone în ofertă pe piață, pe care le iau? Le iau de la agricultorul care acceptă prețul cel mai mic. Mai departe marfa ajunge la Constanța, unde poate fi vândută la preț dublu...", a explicat Dacian Cioloș.
Deliberări la instituțiile europene
Europarlamentarul a arătat că problema importurilor de cereale ucrainene a fost ridicată și în Comisia AGRI a Parlamentului European, dar și în discuțiile cu Comisia Europeană. "A fost inclusiv o discuție în Consiliul pe Agricultură și Pescuit (AGRI-FISH) în care comisarul pe Agricultură, Janusz Wojciechowski, a anunțat că se ia în discuție activarea rezervei de criză, care să permită statelor membre să compenseze financiar producătorii care sunt nevoiți să vândă chiar și sub prețul de producție. Pe termen scurt, nu există altă soluție, iar pe termen lung trebuie să regândim, inclusiv la nivel național, întreaga strategie de depozitare și procesare, de gestionare a lanțurilor logistice, de îmbunătățire a infrastructurii, sub toate aspectele", a declarat Cioloș.
Următorul Consiliu AGRI-FISH al miniștrilor Agriculturii din statele UE ar urma să aibă loc în luna martie, iar Janusz Wojciechowski a confirmat că pe agenda reuniunii ar urma să fie și problema compensării fermierilor afectați de importurile de cereale ucrainene.
Un alt instrument luat în considerare de Comisia Europeană ar fi cel de sprijin în materie de stocare a supraproducției. Acest instrument - ajutorul pentru depozitare privată (PSA) - a mai fost folosit în trecut pentru reechilibrarea piețelor în momentele în care UE a fost afectată de supraproducție de lapte sau zahăr, de exemplu. Un instrument asemănător ar putea fi folosit în cazul cerealelor.
În același timp, comisarul european a arătat că reintroducerea tarifelor pentru mărfurile din Ucraina, așa cum cer unele organizații ale fermierilor, "este exclusă de toate statele membre UE". "E vorba de a oferi ajutor comunității agricultorilor, dar fără a restricționa sau interzice importurile din Ucraina", a mai spus comisarul Janusz Wojciechowski, care a precizat, totuși, că "fermierii nu vor fi lăsați singuri" în fața dificultăților.
Politici pe termen lung
Problema efectelor importurilor de cereale ucrainene pe piața europeană are rezonanțe mai largi, inclusiv din perspectiva dorinței Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană. Și din acest punct de vedere, lucrurile sunt mai complicate decât par la prima vedere, a arătat europarlamentarul Dacian Cioloș: "Luați dimensiunea Ucrainei și comparați-o cu celelalte state membre. Și să luăm Politica Agricolă Comună, care înseamnă în prezent în jur de o treime din bugetul UE. Pot să spun - inclusiv din perspectiva experienței mele în calitate de fost comisar european - că fie și cu o reformă și ajustări ale actualei Politici Agricole Comune, cum e gândită ea acum - cu pilonul I - subvenții la hectar, cu pilonul II - dezvoltare rurală - cu Ucraina în UE nu poate funcționa. Pur și simplu, în forma actuală, nu există bani. Ar însemna să dublăm bugetul PAC, pe când în prezent tendința este mai degrabă de a se reduce de la un an la altul. Și, la fel, gândiți-vă la politica de coeziune. Împreună reprezintă aproape două treimi din bugetul UE. Prin urmare, o eventuală aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană ar trebui însoțită de o vastă reformă a acestor politici europene".
Importanța "liniilor de solidaritate" pentru Ucraina
Extras din Declarația finală a summitului Uniunea Europeană - Ucraina, din 3 februarie a.c.: "Am subliniat importanța implementării în continuare a Liniilor de Solidaritate UE - Ucraina. Acoperind comerțul în toate sectoarele și conectând Ucraina cu UE și cu restul lumii, acestea au devenit o cale vitală pentru economia Ucrainei. Între mai și decembrie 2022, au permis exportul a aproximativ 45 de milioane de tone de mărfuri ucrainene și, la fel de important, importul în Ucraina a aproximativ 23 de milioane de tone de bunuri de care avea nevoie, generând venituri estimate la 20 de miliarde de euro pentru fermierii și întreprinderile ucrainene. Am convenit să acordăm prioritate eforturilor de consolidare a conectivității UE - Ucraina, în special prin îmbunătățirea conexiunilor de infrastructură, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii feroviare interoperabile, extinderea Acordului UE - Ucraina privind transportul rutier și prin mobilizarea sprijinului financiar al UE pentru dezvoltarea căilor de solidaritate, anunțată în Declarația comună UE - Ucraina din 11 noiembrie 2022".
Notă: Acest material a fost realizat în urma unei vizite de documentare la Parlamentul European, la Bruxelles, la invitația europarlamentarului Dacian Cioloș (Renew Europe).
