Hai să vedem curcubeul! –
îi ziceam fetei la care ţineam pe ascuns
fiindcă nu voiam să se ştie cât de aproape am ajuns.
Dar se vede, uite-l chiar pe vârful dealului din faţă! –
îmi spunea fata la care ţineam mai mult
decât la mâine-dimineaţă.
Totuşi, hai mai aproape de el! – continuam să-i zic.
Hai, dacă vrei! – continua să-mi spună
văzându-mă aşa cerşetor şi mic.
Şi plecam amândoi spre vârful dealului
indiferent ca o moarte,
dar curcubeul se îndepărta...şi a rămas şi rămâne pururi departe!
