Să trimiți o scrisoare sau un colet poștal este ceva banal astăzi, dar nu a fost dintotdeauna așa. Datorită faptului că toți domnitorii moldoveni confirmați de Înalta Poartă treceau prin Galați, în drumul lor spre tron, și că prin târgul nostru circulau soliile și mărfurile pe ruta Istanbul - Cracovia, o formă rudimentară de poștă s-a instalat aici încă din secolul al XVI-lea.
În 1763, menzilul din Galați (cum se numea pe atunci serviciul de transport al călătorilor și corespondenței) avea 80 de cai și 12 surugii, situația fiind asemănătoare şi 50 de ani mai târziu. La Iași se ajungea în 2-3 zile, dacă nu se mergea primăvara sau toamna. Atunci, din cauza ploilor, drumurile proaste deveneau greu de străbătut și perioada de timp se dubla sau chiar tripla.
Adevărata revoluție în comunicațiile din urbea noastră se produce în 1856, odată cu legarea la rețeaua de telegrafie. În 1887 este introdus și telefonul (o linie directă între primărie, poliție, pompieri și parchet) și suntem printre primele trei orașe din principatele române care au avut serviciu telefonic public urban din 1893-1894 (centrale de 50 - 100 de linii) alături de București și Brăila.
Palatul Poștelor din Galați a fost ridicat între 1906 şi 1908, nu fără unele incidente: materialele de construcții blocau toată strada și, sub greutatea lor, conducta principală de apă, ce traversa zona, a cedat.
În imagine, artistul Claudiu Rusu, în fața Palatului Poștei, ținând în mână o fotografie a lui Horia Sima. Faptul că palatul este monument istoric nu a împiedicat montarea, ilegală, a unor contemporane aparate de aer condiționat.
100 comori pe hârtie, în 100 de locații importante ale Galațiului, timp de 100 de zile
"România pe hârtie în 100 de chipuri" este un proiect privat dedicat Centenarului, realizat de Institutul Cultural "Ars Rediviva" (ICAR) și Asociaţia "Danube Media Center", a jurnaliştilor de la "Viaţa liberă".Proiectul se va finaliza cu o expoziţie care va cuprinde toate cele 100 de comori prezentate.
