După eșecul răsunător al admiterii la școlile de agenți de poliție din 2023, când doar puțin peste 50 la sută dintre locuri au fost ocupate, anul acesta se anunță noi rezultate dezastruoase. Înainte de ultima probă, la două dintre unități efectivul de candidați rămas era mult sub numărul de locuri, iar etapa evaluării medicale ”promite” să reducă și mai mult numărul viitorilor elevi.
Sindicatele din Poliție trag un semnal de alarmă privind actuala sesiune de admitere în școlile de agenți ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și prezic un nou dezastru în ceea ce privește calificarea viitorilor polițiști, care vor trebui să umple o parte din golurile, de ordinul zecilor de mii, de la nivelul întregului sistem.
După eșecul istoric din 2023, admiterea din 2025 vine cu noi vești proaste. Începută pe 24 februarie, sesiunea în școlile de la Câmpina, Cluj-Napoca și Oradea (a Poliției de Frontieră) a parcurs deja trei probe, cea psihologică, cea de evaluare a performanțelor sportive și cea de testare a cunoștințelor, aceasta din urmă fiind susținută pe 12 aprilie. La finele acesteia, situația centralizată nu arăta deloc încurajator. Doar la Cluj s-ar putea preconiza o acoperire integrală a locurilor, dar pot apărea și surprize.
Înainte de proba medicală, care ar putea cerne și mai mult sita firavă a efectivelor de candidați, situația este următoarea, potrivit unui document făcut public de Sindicatului Național a Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC). La Școala de Agenți de la Câmpina, unde sunt 1.340 de locuri, au rămas 1.094 de candidați, procentul de ocupare în acest moment fiind puțin peste 81 la sută. La Cluj, pe cele 300 de locuri, sunt 353 de candidați, fiind singura unitate dintre cele trei aflată ”pe plus” și unde se preconizează o acoperire integrală. În schimb, la Școala Poliției de Frontieră de la Oradea, situația e critică. Sunt 240 de locuri puse la bătaie, cu 117 candidați promovați după proba scrisă. Procentul de ocupare este mai mic de 48 la sută.
Dacă se vor confirma prognozele conform cărora la Câmpina vor rămâne circa 25 la sută dintre locuri neocupate, iar la Oradea circa 60 la sută, înseamnă că peste 400 de locuri din totalul de 1.880 scoase la concurs de cele trei școli pentru formarea viitoarelor generații de polițiști nu se vor ocupa. Și asta nu e cel mai rău lucru, pentru că tendința de scădere a adresabilității riscă să se reducă tot mai mult, pe fondul instabilității legislative care reglementează statutul și drepturile personalului din sistemul de ordine publică și apărare.
Nesiguranța va crește deficitul
Mai exact, tinerii nu mai vor să se angajeze în Poliție pe fondul crizei financiare care anunță tendințe de scădere a drepturilor salariale, eliminarea de sporuri și creșterea vârstei de pensionare.
”SNPPC a atras atenția, în ultimii ani, asupra necesității diminuării deficitului de personal polițienesc, în general, și a unor demersuri care trebuie inițiate cât mai urgent cu putință, pentru a crește atractivitatea tinerilor față de profesia de polițist și respectiv de polițist de frontieră. Predictibilitatea în carieră, în salarizare și în pensionare asigură o bază sănătoasă de recrutare a viitorilor polițiști, jandarmi, polițiști de frontieră, pompieri etc., constituind, totodată, fundamentul unui serviciu public de ordine și siguranță socială prestat la standarde calitative”, au arătat reprezentanții Sindicatului Național a Polițiștilor și Personalului Contractual.