Prima Veşnicie (III) (dosarele Z)

Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Moto: "când ştii că visu-acesta cu moarte se sfârşeşte,/ că-n urmă-ţi rămân toate astfel cum sunt, de dregi/ oricât ai drege-n lume - atunci te oboseşte/ eterna alergare...ş-un gând te-ademeneşte:/ că vis al morţii-eterne e viaţa lumii-ntregi!" - (Mihai Eminescu)

Şi le învăţ să şadă cât mai elegante, 

cât mai cuminţi, cât mai cu minte, lângă drum,

măcar atât – cât lumânarea încă arde

şi n-a căzut în praf şi-n pulbere şi-n scrum – 

măcar puţinul – cât mai este pân-se vede

cum te apropii cu tandreţe, parcă scrii

pe sus, pe jos...şi eu cetesc – pe îndelete – 

că-ncepe CLIPA PRIMEI MELE VEŞNICII!

Citit 7737 ori Ultima modificare Joi, 25 Octombrie 2018 16:55

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.