Evaluaţi acest articol
(25 voturi)
1 comentariu

Vinurilor produse la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie (SCDVV) Bujoru li s-a dus vestea peste tot în ţară. La câte medalii au câştigat cu Băbeasca Neagră, cu Merlotul sau Cabernetul Sauvignon, dacă s-ar organiza… Olimpiada Vinului, atunci cercetătorii de la Tg. Bujor ar fi mereu pe cea mai înaltă treaptă a podiumului. Şi asta este doar „o picătură” din activitatea SCDVV Bujoru, pentru că la bază sunt programele de cercetare fundamentală şi aplicativă. „Vinul nostru este ştiinţă îmbuteliată”, ne spune Alina Donici, directoarea centrului de cercetare. Dar puţin ştiu că „Prinţesa Covurluiului” – aşa cum se numeşte unul dintre vinurile alese obţinute aici – ar fi rămas „fată săracă” dacă laboratoarele staţiunii n-ar fi fost refăcute din temelii. Aproape 2 milioane de euro s-au investit printr-un proiect realizat prin POS Creşterea Competitivităţii Economice în refacerea spaţiilor de lucru pentru activităţile ştiinţifice, în dotarea cu aparatură de ultimă oră şi modernizarea fluxurilor tehnologice experimentale.

Până nu vezi că ţi se usucă via „din senin” sau că dau dăunătorii iama prin ea, până nu vezi că vinul nu mai are buchetul pe care îl ştiai, parcă nu prea îţi vine să baţi la uşa laboratoarelor. Numai cercetătorii de SCDVV Bujoru ştiu de câte ori s-au trezit cu fermierii la poartă, să-i întrebe ce se întâmplă cu podgoriile lor, ce boală le macină via sau de ce nu se prinde rodul. „E cam ca la medic, îl cauţi doar când ai nevoie de el… Ideea e că noi, ca Staţiune de Cercetare, trebuie să ştim să dăm un răspuns când un fermier se confruntă în cultură cu un agent patogen, când apar modificări ale ciclurilor biologice sau când, pur şi simplu, se doreşte o ameliorare a soiurilor cultivate sau o îmbunătăţire a procesului de vinificaţie”, ne explică dr.ing. Alina Donici, directoarea SCDVV Bujoru.

Cercetarea ştiinţifică e muncă de durată, migăloasă, iar bobul de strugure nu-şi dezvăluie secretele cu una, cu două. Din păcate, după Revoluţie, în goana după „economia de piaţă”, centrele de cercetare, inclusiv cel de la Tg. Bujor, au cam fost lăsate de izbelişte, fără finanţare, cu echipamente vechi, fără un plan coerent de continuare a activităţilor cu caracter ştiinţific. SCDVV Bujoru a rămas cu cele 350 de hectare de vie şi… cam atât. Fără a mai ţine pasul cu timpul, dotarea staţiunii s-a învechit până aproape să iasă cu totul din uz, era minune mare când, cu chiu, cu vai, se reuşea achiziţionarea fie şi a unui set de eprubete.

„Aveam o dotare precară, atât la laboratorul tehnologic de procesare, cât şi la laboratoarele de analize fizico-chimice şi microbiologice. Investiţii erau sporadice – doar un aparat, două, fără să se lege un proiect mare. Asta deşi era vorba de aparatură de care depindea chiar existenţa staţiunii de cercetare! Şansa noastră a fost proiectul european, altfel cred că nu se mai putea vorbi astăzi de infrastructură de cercetare la Tg.Bujor, fără a mai spune ce ar fi însemnat asta pentru marea vinificaţie”, ne spune la rândul său dr. biolog Aurel Ciubucă, cel care avea să devină şi managerul proiectului european de modernizare a laboratoarelor.

Proiectul „Modernizarea infrastructurii de cercetare vinicolă în vederea alinierii la standardele europene” s-a derulat, în perioada 2012-2015, în cadrul POS Creşterea Competitivităţii Economice, iar din valoarea totală eligibilă a proiectului, de 8,75 milioane de lei (aproximativ 2 milioane de euro), finanţarea europeană a fost de 7,05 milioane de lei. Dar ţintele proiectului nu au fost doar de a readuce laboratoarele la nivelul unor standarde europene superioare, ci şi de a crea premizele abordării unor programe de cercetare complexe, de atragere de forţe noi în colectivul de cercetători, inclusiv prin asigurarea condiţiilor pentru realizarea unor lucrări de doctorat sau post-doctorale.

„Bijuterii tehnologice” pentru proiectele de cercetare

Pe dr. ing. Florin Dumitru Bora l-am găsit în noul laborator de încercări fizico-chimice şi biologice. Şi-a făcut doctoratul la Cluj, dar, iată, de trei ani este cercetător ştiinţific de la SCDVV Bujoru! Unii se miră că, de la Cluj a venit aici, „la capătul lumii”, printre Dealurile Covurluiului…

„Am venit aici pentru a căpăta experienţă. Toată lumea cere experienţă, iar asta o capeţi numai lucrând în laborator, cu aparate, în proiecte de cercetare, iar asta am găsit aici! Este unul dintre cele mai bine dotate laboratoare din ţară, am acces neîngrădit la aparatură, iar acest lucru a fost un avantaj pentru mine”, ne mărturiseşte Florin Dumitru Bora.

În laboratorul de încercări fizico-chimice s-au investit aproape 3 milioane de lei, iar unele dintre echipamente valorează, doar ele, o mică avere. Un spectrometru cu plasmă (ICP-MS) – 620.000 lei, un gaz-cromatograf – 429.000 lei sau un lichid-cromatograf – 1.651.000 lei sunt veritabile „bijuterii tehnologice”, capabile să furnizeze informaţii despre bobul de strugure până la ultima moleculă! Componenţii de aromă, de culoare, toţi constituenţii principali şi secundari de importanţă organoleptică ce intră în picătura de vin pot fi puşi în evidenţă de aceste analizoare. Mai mult, se pot pune în evidenţă remanenţa şi retenţia unor compuşi care apar în urma proceselor tehnologice, se pot identifica până la nivel de microelemente toţi constituenţii din plantă sau din sol. 

„În momentul de faţă suntem pe cale de a finaliza un proiect naţional, derulat pe o perioadă de trei ani, care a avut ca principal obiectiv monitorizarea metalelor grele şi a pesticidelor care ajung în vin în funcţie de tehnologiile aplicate. E un proiect coordonat de Staţiunea de la Tg.Bujor, extins în mai multe areale viticole, în care am colaborat şi cu staţiunile de cercetare de la Murfatlar, Blaj, Iaşi şi Institutul de biotehnologii de la Ştefăneşti-Argeş. Ca idee, în vie se folosesc fertilizanţi, în anumite zone se foloseşte apă menajeră, care are anumite probleme, se aplică şi o serie de tratamente. Am dorit să stabilim cum se reflectă toate acestea în calitatea vinului. Şi am reuşit să scoatem şi o carte ştiinţifică – 829 de pagini, ca să înţeleagă toţi cei interesaţi ce se întâmplă acolo. În ultimă instanţă este vorba de a ajunge să aplicăm în vie procese tehnologice care să ne asigure un vin cât mai curat, cât mai bine structurat şi fără adjuvanţi chimici care să-i scadă calitatea”, ne-a explicat Florin Dumitru Bora.

Un alt proiect important este cel privind stabilirea trasabilităţii produselor vinicole. „Aici ar fi vorba de o „amprentare a vinului” în funcţie de zonele geografice. E vorba de o amprentare cu rapoarte izotopice, care să arate în mod clar care este provenienţa unui anumit vin. Adică, dacă eu sunt consumator, nu mi-ar conveni să ştiu că se ia materia primă dintr-un loc, e prelucrată într-un alt loc şi apoi i se pune o etichetă nu ştiu de care…”, a arătat cercetătorul. 

Proiectul a fost gândit mergând de la vie, de la situaţia parcelelor, de la condiţiile pedo-climatice, de la monitorizarea strictă a tratamentelor, astfel încât să poată fi determinată tipicitatea vinurilor şi, implicit, să se poată face o autentificare a lor. 

„Este foarte important pe piaţă să poţi garanta tipicitatea vinurilor – un astfel de catalog ar ajuta în diminuarea fraudelor, sigur că da. Şi la nivelul UE este o preocupare pentru asta, există şi acel sistem de etichetare, tot pentru autentificarea şi stabilirea provenienţei fiecărui produs. Dacă ar evolua şi s-ar extinde acest sistem de stabilire a trasabilităţii produselor vinicole, s-ar putea ajunge la o modalitate suplimentară de protejare a intereselor consumatorilor. Pe acest proiect avem, de altfel, colaborări şi cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Laboratorul de Oenologie din Iaş, cu staţiunile de cercetări de la Valea Călugărească, Murfatlar şi Iaşi ”, ne-a explicat la rândul său biologul Aurel Ciubucă.

Laborator de microbiologie

O altă componentă importantă a Staţiunii de Cercetare de la Tg.Bujor este laboratorul de microbiologie şi tehnologii fermentative, în care, prin proiectul european, s-au investit 601.000 lei. În acest caz este vorba de un întreg circuit compartimentat în spaţii de manipulare a probelor, de asigurare a unor medii sterile sau a unor medii de cultură microbiologice.

„Aici se fac, de exemplu, izolări de drojdiilor autohtone, în vederea purificării şi utilizării acestora pentru vinurile noastre. Drojdia e un element de bază în fermentaţie, iar dacă se utilizează drojdii străine se ajunge la un fel de uniformizare, se pierde din caracterul autentic al vinului. Drojdiile autohtone sunt bine adaptate în zona noastră şi folosindu-le nu modificăm calitatea şi gustul vinului. Prin urmare, din elementul natural am izolat aceste drojdii şi am folosit bioreactorul pentru producerea de biomasă (înmulţirea drojdiei). Practic s-a creat un microclimat în care să se dezvolte, în vederea păstrării şi utilizării ei ulterioare. Deja am utilizat anul acesta astfel de drojdii pentru vinurile roşii, în staţia pilot şi credem că rezultatele vor fi bune”, ne-a spus cercetătorul Aurel Ciubucă.

Dorinţa viticultorilor este chiar de a se dezvolta un centru naţional de biologii fermentative, eventual sub coordonarea Universităţii de Ştiinţe Agricole din Bucureşti, care să asigure o bancă de drojdii autentice autohtone, din diverse regiuni din ţară, pentru a fi folosite în centrele de vinificaţie şi comparate, eventual, în procesele tehnologice, cu drojdiile de vin importate.

„Tezaurul” vinotecii şi medaliile de aur

Pasul de la cercetarea ştiinţifică la aplicaţiile practice se face prin laboratorul de încercări tehnologice, în care, la o scară mai mică, sunt testate diverse procedee de vinificaţie, în scopul identificării unor formule optime. Pe această componentă, investiţiile prin proiectul european s-au ridicat la 785.000 lei şi acoperă întreg procesul de fabricaţie, de la partea de recepţie şi presare, până la partea de fermentare – asigurată de o baterie de 10 cisterne de inox, de 500 litri capacitate fiecare, dotate cu răcitoare pentru a regla temperatura de fermentaţie. Desigur, din tot lanţul tehnologic nu putea lipsi partea de maturare, la barice din stejar, dar şi o linie modernă de îmbuteliere.

Vinurile cele mai alese se păstrează în vinoteca cu umezeală şi temperatură controlată. Acesta este „tezaurul” Staţiunii de Cercetări. Pe rafturi de lemn, aranjate după recoltă, după an, stau aliniate sticlele de vin, fiecare raft având o evidenţă clară cu soiurile, producţia şi numărul de sticle păstrate.

„Aceste vinuri le trimitem la diverse expoziţii, târguri, concursuri naţionale sau internaţionale, pentru a vedea, concret, cum se plasează calitatea lor în raport cu cea din alte podgorii. Şi ne bucură să spunem că, după transformările prin care am trecut, s-au înmulţit numărul medaliilor pe care le-am obţinut”, ne spune Aurel Ciubucă.

În 2017, la Concursul Internaţional de Vinuri de la Bucureşti, Feteasca Neagră şi Burgundul Mare din producţiile din 2015 au obţinut medalii de argint, iar la Festivalul Internaţional al Viei şi Vinului Vrancea – „Bachus”, soiurile Cabernet Sauvignon şi Merlot produse în 2015 au câştigat, de asemenea, medalii de argint. Rezultate şi mai bune au fost obţinute la Festivalul „Bachus” de anul acesta, unde vinurile de Tg. Bujor au obţinut patru medalii – două de aur, pentru soiurile Burgund Mare (2017) şi Cabernet Sauvignon (2017), şi două de argint – Fetească Neagră (2017) şi Merlot (2017). Desigur, toate acestea medalii sunt motive de mândrie la Staţiunea de la Tg. Bujor, dar asta nu e totul, a subliniat Aurel Ciubucă: „Dincolo de aceste medalii, ne interesează transferul tehnologic, nu numai la noi, ci şi la vinificatorii particulari care doresc să-şi crească producţia sau calitatea vinului. Pentru că acesta este unul dintre scopurile existenţei noastre – de a creşte vizibilitatea şi calitatea vinurilor din podgoriile româneşti, de a le face mai competitive pe o piaţă pe care, fără o calitate deosebită, nu ai cum să rezişti”.

Cum va fi producţia de vin de anul acesta, ce medalii va mai lua, e poate prea devreme pentru a şti. Cert este că, relansată cu bani europeni, povestea vinului de la Tg.Bujor merge mai departe, cu rod bogat şi bine studiat până la ultima moleculă.

Lucrare premiată și un ghid de bune practici

Medaliile obţinute de vinurile prezentate în expoziţiile naţionale sau internaţionale, nu sunt singurele distincţii obţinute în ultimii ani de Staţiunea de Cercetări de la Tg.Bujor. Lucrarea „Studii privind evaluarea şi monitorizarea cantitativă a metalelor grele şi a pesticidelor ca principali contaminanţi în sistemul sol-viţă-de-vie”, realizată de Florin Dumitru Bora şi Alina Donici, în cadrul unui proiect de cercetare ce s-a derulat pe o perioadă de trei ani, a fost premiată, în octombrie a.c., la Congresul Societăţii Românie a Horticultorilor. Dat fiind faptul că lucrarea va ajunge în bibliotecile universităţilor cu profil agricol, precum cele din Bucureşti, Iaşi, Timişoara sau Cluj, de rezultatele acestei lucrări vor putea beneficia toţi viticultorii din ţară, inclusiv tinerii specialişti în formare. De asemenea, pentru a se veni în sprijinul fermierilor, a fost redactat şi un ghid de bune practici în domeniul viticulturii, astfel încât prin tehnologiile aplicate să fie obţinut un vin de o calitate cât mai bună.

Greu de urnit un proiect, dar merită

Procedurile stufoase de achiziţii şi birocraţia au dat dureri de cap la implementarea proiectului de modernizare a laboratoarelor Staţiunii de la Tg.Bujor. „În termeni birocratici, acest proiect s-a concretizat în 57 de bibliorafturi, depozitate în prezent în două fişete metalice. De asemenea, legea achiziţiilor publice a suferit, numai până 2015, cât ştiam noi, nu mai puţin de 26 de modificări. Dacă nu se găseşte o formă acceptabilă, fluentă, va fi greu de demarat un proiect. Practic, fără un expert foarte bun în achiziţii, eşti pe nicăieri”, ne-a declarat managerul de proiect Aurel Ciubucă. „Cu toate greutăţile, ne-am bucurat că ne-a reuşit proiectul şi nu ne-am „lecuit” de fonduri europene. Avem în plan să mai depunem un proiect, pentru îmbunătăţirea zonelor tehnologice şi realizarea unei noi hale de producţie. Deocamdată suntem în faza studiilor pe partea tehnică, dar suntem încrezători, chiar dacă ştim că nici acum nu va fi tocmai uşor”, a precizat Ciubucă.

Acest articol a fost publicat pe www.PressHub.ro și www.viața-libera.ro în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.

Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Ovidiu Amălinei și Iulia Kelt

Citit 6656 ori Ultima modificare Marți, 30 Octombrie 2018 08:02

1 comentariu

  • postat de Laura Batog Luni, 29 Octombrie 2018 16:03 5.2.205.*** Link la comentariu
    0
    9

    Bravo! Va iubesc pentru ca va iubiti tara si pamantul pe care dacii au cltivat de mii de ani vita de vie

    Raportează

Lasă un comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.

ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.

Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro