CALEA [la mormântul lui Romulus Vicenţiu Vasile Batog – Ţărnă Uşoară!]

Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

(!) aceasta-i CALEA care duce tocmai când

n-o să mai mângâi nici o stea, nici un pământ,

n-o să auzi nici un ham-ham,/ nici un cri-cri la nici un geam,

nu ai să vezi decât nimicul şchiopătând (!)

 

(!) aceasta-i CALEA – şi nu poţi să te abaţi,

nici să te-ntorci, nici să faci mas la ne/fârtaţi,

nici să te faci (ni)(mi)(că)ieri,/ nici să rămâi, dar nici să pieri

unde mai crezi(?!) că tot mai sunt apropiaţi (!)

 

(!) aceasta-i CALEA dintre MAMĂ şi NEANT,

dintre ce crezi c-a fost şi ce va fi constant,

dintre-un bigbang şi alt bigbang,/ taman atunci, taman la ţanc,

taman când totu-i chiar nimic determina[n]t (!)

 

(!) aceasta-i CALEA – n-ai decât să crezi că poţi

afla-nceputul şi sfârşitul unei roţi –

dreaptă sau strâmbă, cum o fi,/ roată de-o noapte sau de-o zi:

totul e GRATIS şi-ntr-o ROATĂ pentru toţi (!)

Citit 9567 ori Ultima modificare Marți, 27 Octombrie 2020 20:49

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.